home POLITICA Guvernul adoptă Strategia naţională privind imigraţia

Guvernul adoptă Strategia naţională privind imigraţia

Share

Guvernul României a adoptat azi Strategia naţională privind imigraţia – o colecţie de deziderate frumoase, lemnoase, fără legătură cu realitatea explozivă în care trăim.

Dăm acum numai un paragraf din document:

Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară și coerentă a situațiilor determinate de posibila apariție a unui aflux de imigranți ilegali pe teritoriul României, generat de situații de criză de natură politică, socială, economică sau militară.

Bla-bla-bla. Ce înseamnă “(…) gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de posibila apariţie (…)”? Aproape nimic, nimic tăiat în patru. Cu ce ne confruntăm în realitatea faptică?

Aşa cum am prevăzut de săptămâna trecută, Ungaria îşi rigidizează frontierele, pentru a pune stavilă fizică refugiaţilor din Orientul Apropiat. Care de la bun început au fost numiţi de Budapesta imigranţi şi la început refugiaţi, apoi imigranţi de către Germania.

countries_europe_map

Unde se vor duce aceşti oameni, de ordinul zecilor şi sutelor de mii, aflaţi la graniţa dintre Serbia şi Ungaria? Să ne uităm pe harta regiunii. Dacă li s-a blocat calea înainte, vor face la stânga, spre Croaţia, în dorinţa de a intra în Ungaria şi a ajunge de aici în Austria.

Dar Ungaria a anunţat deja că ridică gard la frontiera sa cu Croaţia. Ce vor face refugiaţii? Vor mai face o dată la stânga, spre Slovenia. Figura se repetă. În nord-estul teritoriului, şi Slovenia are o mică fâşie de frontieră cu Ungaria, pe care aceasta va ridica acelaşi gard.

Presupunând că poliţia slovenă îi va lăsa să intre în ţară, refugiaţii vpr continua să se deplaseze spre vest, dorind să intre direct în Austria (numai în Austria, Italia, cu care Slovenia are frontieră la vest, e plină de refugiaţi din zona de conflict africană, libiană).

Dacă Austria îi va respinge, disperaţi, refugiaţii se vor întoarce înapoi în Croaţia, apoi în Serbia şi vor încerca să intre în România, trecând Dunărea. Acum, avem doi afghani care, când au aflat că sunt în România, au izbucnit în plâns. Atunci, refugiaţii vor plânge de fericire.

Noi ce vom face atunci? Le vom arăta refugiaţilor ce deziderate frumoase a comis Guvernul în urmă cu “ţ” zile? Că am angajat între timp nu-ştiu-câţi tăietori de frunză la câini în MAI? Nu-i vom primi?

Cum vom reuşi asta? Ca Ungaria, cu garduri şi bâte? Dacă nu, ce vom face cu zeci sau sutele de mii de refugiaţi returnaţi de celelalte state UE, care se vor repezi spre România?

Repet: România nu e stat de tranzit, e punct terminus, refugiaţii nu vor dori niciodată să se stabilească în Ucraina sau Republica Moldova şi, în afară de cei ce vor deflui spre Bulgaria, restul vor intra ca-n brânză în România. Cine a ajuns prin Marea Ionică, în ambarcaţiuni precare, pe ţărmurile Greciei, va trece Dunărea fluierând.

Iar noi punem la punct documente lemnoase, populate cu deziderate teoretice? Mai jos documentul, cu notele noastre cu roşu, la finalul său:

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul 2015, încă o etapă pe care România o parcurge în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigrației pe teritoriul național. Documentul va fi transmis Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Strategia națională are ca scop gestionarea eficientă a fenomenului imigrației și include obiective strategice generale, obiective specifice și direcții de acțiune care reflectă politicile stabilite la nivel european, adaptate la realitățile naționale.

Astfel, pentru următorii patru ani, se va urmări gestionarea eficientă a imigrației, sub toate aspectele sale, respectiv prin: remedierea lacunelor în materie de competențe specifice și prin atragerea lucrătorilor înalt calificați, o abordare mai robustă a imigrației ilegale și readmisiei, inclusiv o cooperare mai bună cu țările terțe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului.

În ceea ce privește componenta azilului, se urmărește asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecție, o mai bună calitate a condițiilor de primire și decizii mai rapide și mai fiabile în materie de azil. Transpunerea integrală și punerea în aplicare efectivă a sistemului european comun de azil (SECA) reprezintă o prioritate.

Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară și coerentă a situațiilor determinate de posibila apariție a unui aflux de imigranți ilegali pe teritoriul României, generat de situații de criză de natură politică, socială, economică sau militară.

Cooperarea între autoritățile cu competență în domeniul combaterii imigrației ilegale, inclusiv a traficului de persoane și a traficului de migranți ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorități.

Autoritățile române vor contribui la crearea unui sistem de admitere flexibil, dar, în același timp vor acorda o atenție deosebită cetățenilor proveniți din statele cu potențial migraționist sau care pot aduce atingere siguranței naționale.

Acoperirea deficitului existent pe piața forței de muncă, inclusiv prin atragerea de persoane cu înaltă calificare, se va face cu protejarea propriilor cetățeni. România, prin autoritățile competente, va crea cadrul procedural și legislativ favorabil atragerii și rămânerii pe teritoriul României a investitorilor.

De asemenea, instituțiile cu competențe în domeniu vor avea în vedere modificarea legislației naționale pentru înlăturarea inadvertențelor și crearea unui cadru legal favorabil admiterii, inclusiv prin transpunerea directivelor europene în materie.

Având în vedere că imigrația și azilul sunt influențate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate următoarele aspecte care pot influența, pe termen mediu și lung, situația operativă din zona de competență:

— Menținerea situației conflictuale din Siria;

— Reactivarea conflictului armat din Irak;

— Menținerea unei situații instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria);

— Perpetuarea și creșterea în intensitate a conflictului armat israeliano — palestinian;

— Menținerea situației migrației ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migrația ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantă în drumul spre Occident.

Având în vedere acest context, în Strategia națională privind imigrația 2015-2020 au fost stabilite următoarele obiective strategice generale:

1. Promovarea migrației legale în beneficiul tuturor părților: societatea românească, imigranți și statele lor de origine;

2. Întărirea controlului legalității șederii cetățenilor statelor terțe pe teritoriul României și aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare și a măsurilor restrictive;

3. Îmbunătățirea sistemului național de azil în scopul eficientizării și asigurării conformității cu standardele legale naționale, europene și internațional aplicabile;

4. Participarea activă a României la eforturile comunității internaționale și statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluții durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecție internațională și integrarea socială a cetățenilor statelor terțe. În acest sens, politica privind integrarea socială a cetățenilor statelor terțe are ca obiectiv oferirea posibilității persoanelor care și-au stabilit reședința sau domiciliul pe teritoriul României să aibă un bagaj minim de cunoștințe și deprinderi, în principal, prin cursuri de limba română, prin programe de orientare culturală și de consiliere, care să le permită accesarea serviciilor și politicilor sociale în condiții similare celor pentru cetățenii români.

Prezenta Strategie națională cuprinde următoarele obiective specifice relevante pentru transpunerea și implementarea obiectivelor strategice generale:

— Facilitatea accesului pe teritoriul României a cetățenilor terți care răspund nevoilor de ocupare a forței de muncă (crearea cadrului juridic pentru atragerea și menținerea forței de muncă potrivit nevoilor identificate);

— Favorizarea accesului cetățenilor statelor terțe către instituțiile de învățământ superior din România pentru domeniile și profesiile identificate ca deficitare;

— Facilitarea admiterii și șederii cetățenilor din state terțe pentru dezvoltarea/derularea de afaceri pe teritoriul României în concordanță cu interesul economic național;

— Asigurarea unei informări mai bune a cetățenilor statelor terțe privind posibilitățile și condițiile de imigrație legală;

— Informarea permanentă cu privire la riscurile generate de migrația ilegală și munca nedeclarată, precum și a sancțiunilor și măsurilor restrictive ce pot fi aplicate;

— Eficientizarea controlului legalității șederii și muncii cetățenilor statelor terțe pe teritoriul României;

— Întărirea cooperării între autoritățile române competente pentru combaterea imigrației ilegale și a muncii nedeclarate a cetățenilor din state terțe (adică acum nu cooperează destul de bine? care sunt punctele nevralgice?);

— Aplicarea măsurilor de returnare a imigranților ilegali la standardele Uniunii Europene (cât ne costă pe refugiat aceasta?);

— Continuarea asigurării accesului la procedura de azil și respectarea principiului non refoulement ;

— Procesarea cererilor de azil în mod eficient și conform standardelor legale naționale, europene și internaționale aplicabile (s-a calculat câţi funcţionari la suta de refugiaţi sunt necesari pentru procesarea cererilor?);

— Combaterea eficientă a abuzului la procedura de azil (cum anume?);

— Asigurarea unui standard demn de viață al solicitanților de azil conform standardelor legale naționale, europene și internaționale aplicabile (ce sumă de bani anuală pe refugiat presupune, de la ac la tanc, inclusiv educaţie, sănătate, incluziune socială pe toate planurile, acest standard?);

— Asigurarea compatibilității și interoperabilității cu celelalte sisteme de azil din statele membre (aha, deci nu sunt compatibile? sau sunt parţial compatibile? cât de compatibile sunt aceste sisteme de la noi cu cele europene?), coordonarea cu Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului, precum și întărirea și creșterea calității procedurii de azil și a măsurilor de integrare a persoanelor cu o formă de protecție internațională din țările terțe;

— Gestionarea unitară și coerentă a situațiilor determinate de apariția unui aflux de imigranți ilegali pe teritoriul României, generat de situații de criză de natură politică, socială, economică sau militară (există o celulă de criză care să gestioneze unitar? cine sunt membrii acesteia? de la ce instituţii ale statului? este această celulă de criză pregătită să acţioneze?);

— Integrarea socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală (ce presupune această integrare socială?);

— Încorporarea aspectelor integrării în toate celelalte politici din domeniile relevante (concret, care sunt aceste politici?, în ce domenii?, când vor fi implementate ele? şi mai ales cât de repede?, că vin oameni aceştia şi va ieşi haos…);

— Crearea unui mediu care să faciliteze integrarea cetățenilor statelor terțe (care este acest mediu? ce presupune el? ce se face concret acum, dacă acum suntem pregătiţi numai pentru 1.700 de năpăstuiţi ai sorţii?);

— Asumarea obligațiilor României ca stat de relocare a refugiaților (Guvernul îşi dă seama ce forţă logistică este necesară pentru relocarea a mii sau zeci de mii de refugiaţi? Guvernul realizează ce forţe de ordine trebuie dizlocate? Guvernul susţine că noi nu ne vom comporta cu refugiaţii ca Ungaria. Dacă deja se pune problema relocării, în ce fel nu vom fi ca maghiarii?);

— Continuarea derulării operațiunilor prin Centrul de Relocare de Urgență de la Timișoara conform Acordului dintre Guvernul României și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, semnat la București la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008. (liniştita urbe bănăţeană Timişoara va deveni un haos; orice centru de acest gen poate procesa zilnic un număr limitat de cereri de azil; dacă vor fi 500 în prima zi, 3.000 în a doua zi, 5.500 în a treia zi ş.a.m.d., oraşul acesta frumos va deveni un haos)

Planul de acțiune pe anul 2015, aprobat prin același act normativ, constituie un mijloc prin care se stabilesc activități concrete (care sunt aceste activităţi concrete? au fost ele stabilite? dacă nu, când vor fi ele stabilite şi când se va trece la fapte?) care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraționist aflat în creștere.

~Biroul de presă~

Citeşte şi
France TV susţine că refugiaţii vor ajunge în România şi dă cele două rute pe
Aud tot mai mulţi vectori de opinie ventlând ipocrizia cu refugiaţii folosiţi ca forţă de
Toată logistica pe refugiaţi, Internet, tipizate, saltelele, paturile, hainele, mâncarea, casele-tip, că vine iarna) vor
Probabil săptămâna ce începe vor apărea primii refugiaţi. Vor fi atât de mulţi, că nu
Iohannis s-ar fi înmuiat şi acceptă cotele de refugiaţi, iar în România se sparge conducta
Ungaria desparte familiile de refugiaţi ce i-au trecut ilegal graniţa, în virtutea declarării stării de
Publicaţia "umoristică" franceză Charlie Hebdo a gafat îngrozitor, publicând pe prima pagină o "caricatură" despre
De când Ungaria a anunţat că va ridica un gardla graniţa cu România, ca să
Când am afirmat că România va fi punct terminus pentru refugiaţi, am fost criticat. Iată
Este foarte greu, dacă nu imposibil să scrii pe un subiect, refugiaţii, despre care ştii
Share