Continuă articolele de susţinere din presa occidentală, la adresa Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef european.
Postul francez de televiziune TV 5 Monde a difuzat un amplu reportaj despre Laura Codruţa Kovesi, despre care are numai cuvinte de laudă. Kovesi și-a început oficial activitatea pe 1 iunie, în fruntea Parchetului European.
Simbol al luptei anticorupție în România, Laura Codruța Kovesi conduce, de la 1 iunie 2021, noul Parchet European de Lupta Antifraudă. Incoruptibilă, încăpățânată, carismatică și ambițioasă, această magistrată în vârstă de 48 de ani își ia revanșa după ani de zile de luptă în țara să împotriva relelor practici ale clasei politice – este caracterizarea TV 5 Monde.
Laura Codruța Lascu s-a născut la Sfântu Gheorghe, în Transilvania, în România lui Ceaușescu. Fiica unui tată procuror, a fost pasionată de Drept, în special de Dreptul Penal. Tatăl ei a vrut însă să o descurajeze să îi calce pe urme. „Un parchet nu este un loc pentru o femeie!”, a relatat ea despre ce i-a spus părintele ei, pentru La Croix L’Hebdo.
Puțin inconfortabilă în față camerelor de luat vederi, Laura Codruța, care măsoară 1,82 metri, impresionează prin înălțimea care i-a adus selecția în 1989 în echipa feminină de baschet juniori a României, care la acea vreme era vicecampioană europeană.
Cu alte cuvinte, în primii ani a trebuit să suporte rigoarea și disciplina extremă impuse sportivilor de top, din țările din Blocul Estic. Aceștia au fost ani de formare, care au învățat-o multe pentru viitoarea sa carieră de magistrat, istoriseşte TV5 Monde.
În baschet, există o regulă de aur, spune ea astăzi: să nu-ți subestimezi niciodată adversarul. „În investigațiile pe care le-am efectuat, mulți infractori m-au tratat cu dispreț. Convinși că o femeie tânără ar fi evident incapabilă să-i prindă, nici măcar nu s-au obosit să-și pregătească apărarea”. Acest handicap, de a fi femeie, ea l-a transformat într-un avantaj. „Nu am avut de ales!”, explică ea.
În 1995, Laura Codruța a fost numită procuror la Tribunalul Sibiu, în Transilvania, mai întâi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, apoi la Biroul de Combatere a Corupției și Criminalitățîi Organizate și, în final, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Când era tânără, își amintește că era singura femeie printre cinci bărbați și că i s-a spus că nu are ce căuta acolo.
„Într-una dintre primele dăți când m-am dus la locul unei crime, o moarte suspectă într-o fabrică, pentru a efectua primele cercetări, oamenii de pază nu m-au lăsat să întru… Era de neconceput pentru ei că o tânără ca mine ar putea fi procurorul pe care îl așteptau”, povestește ea, pentru La Croix L’Hebdo.
În 2002, Laura Codruța Lascu s-a căsătorit cu Eduard Kovesi, un maghiar din România. După divorțul lor din 2007, a ales să păstreze numele de familie al fostului soț.
În 2006, a fost numită procuror general, pentru un mandat de trei ani, care a fost reînnoit în 2009. La 33 de ani, Laura Codruța, în prezent Kovesi, a devenit cel mai tânăr procuror general al României și prima femeie numită în această funcție.
În 2013, Laura Codruța Kovesi a fost numită șefă a Parchetului Anticorupție (DNA) din România, care la acea vreme era una dintre țările Uniunii Europene cele mai afectate de fraude financiare.
Sub conducerea sa, procurorii au pus sub acuzare 14 miniștri sau foști miniștri, 43 de parlamentari și peste 260 de funcționari locali. Ea i-a pus sub acuzare pe fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, condamnat la patru ani de închisoare, și pe fostul șef al guvernului, Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare.
Fostul premier Victor Ponta a fost forțat să demisioneze în anul 2015, în timp ce fostul om forte al PSD, Liviu Dragnea, considerat mult timp cel mai puternic politician al țării, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare.
Ridicându-se împotriva revizuirii sistemului judiciar de către Partidul Social Democrat (PSD), care viza aşa-zisa corectare a abuzurilor magistraților, Laura Codruța Kovesi i-a inspirat pe miile de manifestanți români care, începând din ianuarie 2017, au ieșit în stradă, arborându-i portretul, pentru a apăra statul de drept și a împiedica guvernul să controleze sistemul judiciar.
În timp ce Bruxelles-ul a avertizat în repetate rânduri Bucureștiul împotriva oricărui pas înapoi în justiție, Laura Codruța Kovesi asigura, într-un interviu acordat AFP, că „curajul procurorilor și voința lor de a-și îndeplini misiunea sunt ireversibile”.
La 12 februarie 2017, Laura Kovesi a declarat pentru ziarul britanic Guardian: „Cred cu adevărat că DNA ajută la crearea unei noi Românii”.
Devenită o țintă a Guvernului României, în ciuda sprijinului președintelui de centru-dreapta Klaus Iohannis, Kovesi a fost demisă de la DNA, la jumătatea anului 2018. Înlocuitoarea să, Anca Jurma, va mai sta șase luni în fruntea instituției, înainte de a renunta la post, invocând un mediu ostil.
Laura Codruța Kovesi, pe de altă parte, își duce cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdict: România a încălcat dreptul fostului șef al biroului anticorupție al României la un proces echitabil și dreptul la libertatea de exprimare.
Majoritatea politică din România a încercat totul pentru a împiedica ascensiunea Laurei Codruța Kovesi. În septembrie 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, a proclamat pe pagina să de Facebook că singura problema a țării sale era „obsesia unui procuror complet neprofesionist care încearcă să se facă remarcat inventând și imaginând fapte și situații false de acum zece ani”. O acuzație care se repetă privește abuzurile pe care Laura Codruța Kovesi le-ar fi comis sau permis în anchetele DNA.
La începutul anului 2019, când Laura Codruța Kovesi, proaspăt înlăturată de la DNA, în România, candida la conducerea viitorului parchet european, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare omologilor săi din UE, în care îi făcea un portret vitriolant magistratului, în timp ce o nouă instanță disciplinară lansa o procedură împotriva sa – încă în curs – pentru abuz de putere, corupție și sperjur.
Laura Codruța Kovesi respinge aceste acuzațîi: ea ne asigura că nu a încălcat niciodată legea. După ce a fost acuzată de presa apropiată majorității poltice că ar fi un agent CIA sau că ar fi primit mită de un milion de euro, Kovesi spune că toate acestea sunt „fabulaţii (…) menite să mă împiedice să ocup această funcție europeană”.
Doi angajați ai unei companii private israeliene de informații, Black Cube, au fost condamnați în România, pentru o tentativă de hărțuire a Laurei Codruța Kovesi, dar numele sponsorului acestei operațiuni nu a fost încă dezvăluit.
Aceste campanii de intimidare nu au făcut decât să o întărească pe această femeie. Cu o voce sigură și un zâmbet timid, ea recunoaște cu umor că este reticentă în a deschide ziarele, de teamă să nu descopere că a comis încă o infracţiune.
Laura Codruța Kovesi seamănă cu „un soldat acoperit de cicatrici, care a suferit sute de lovituri” și care și-a dovedit „capacitatea de a rezista presiunii”, a estimat recent scriitorul și editorialistul Cristian Tudor Popescu. O descriere în care se recunoaște pe ea însăși.
În ciuda ostilitățîi Bucureștiului, candidatura Laurei Kovesi la șefia Parchetului European a fost aprobată din 2019, de președintele Parlamentului European, David Sassoli, și de liderii grupurilor politice din această adunare. La 48 de ani, Laura Codruța Kovesi a fost numită pentru un mandat de șapte ani.
Înființarea Parchetului European a necesitat „mai mult de două decenii de discuții” și „negocieri politice dificile”, a spus Laura Codruța Kovesim, pe 1 iunie 2021.
22 de state UE sunt membre ale acestui organism independent, responsabil cu investigarea, dar și cu urmărirea penală și aducerea în fața justiției a celor care au fraudat fondurile europene. Fraudele s-au ridicat la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, în perioada 2021-2027.
Parchetul European va monitoriza de asemenea planul de redresare de 750 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuite pentru a ajuta țările UE să facă față consecințelor crizei din domeniul Sănătățîi, conform TV5 Monde, via AK24.