Presa moscovită despre Maia Sandu: „Realizările ei nu pot decât să stârnească respect”

Share

Moscova ştie foarte bine care sunt meritele preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Se vede din ce scrie presa.

Cele mai citite publicațîi de la Moscova scriu cu respect despre uriașa victorie obținută de Maia Sandu, la alegerile parlamentare din Moldova, chiar dacă nu nutresc sentimente pozitive față de ea.

Mk.ru și Kommersant au publicat ample articole despre victoria Maiei Sandu. „Maia Sandu a zdrobit pe toată lumea: triumful forțelor antiruseşti din Moldova”, titrează mk.ru.

„Nu pot să am emoțîi pozitive față de președinta Sandu din cauza opiniilor sale puternic antiruseşti. Dar realizările sale actuale nu pot decât să stârnească respect. Victoriile totale în politica moldovenească sunt extrem de rare.

(…) Președintele Sandu este cel mai bine descris în cuvintele unui prieten care cunoaște foarte bine lumea politică moldovenească: ‘Fata lui Soros cu ochii strălucitori’. În calitate de ministru al Educației, a acționat ca un persecutor feroce al limbii ruse.

În calitate de președinte nou ales al țării, ea a mers în mod ostentativ în prima sa vizită în străînătate nu oriunde, ci în Ucraina. Maia Sandu – susținătoare a apropierii de România, a aderării Republicii Moldova la UE și NATO și a retragerii trupelor rusești din Transnistria.

Cel mai probabil, alegătorii moldoveni au gândit aproximativ așa: Voronin și Dodon au avut deja o șansă de a se dovedi. Ei nu au folosit această șansă. Era timpul să încercăm ceva nou.

Acum, acest ‘nou venit’ deține toată puterea la Chișînău: nu doar puterile ceremoniale ale președintelui, ci și controlul asupra Parlamentului și, în consecință, asupra guvernului. ‘Întrebarea întrebărilor’ acum este cum va dori Maia Sandu și cum va putea dispune de acest control.

Membrii parlamentelor moldovenești din trecut au fost cunoscuți, din punct de vedere diplomatic, pentru ‘plasticitatea’ opiniilor lor politice. În Ucraina, țară apropiată de Republica Moldova prin cultura sa politică, președintele Vladimir Zelenski dispune formal și de o majoritate parlamentară absolută.

‘Slujitorul poporului’ este deja de multă vreme o combinație bizară a celor mai diferite facțiuni politice din realitate. Nu cumva Maia Sandu se va regăsi peste ceva timp într-o situație politică similară? Aceasta aș numi prima ‘subîntrebare’ importantă.

A două ‘subîntrebare’ importantă este dacă Sandu va dori să joace pe agravarea relațiilor cu Rusia? Una dintre primele declarațîi ale președintelui de după alegerile parlamentare nu a spus nici un cuvânt despre politica externă. Dar s-a vorbit mult despre speranța de a ‘pune capăt dominației hoților în Moldova’.

Moldova este o țară care se află de mult timp într-un profund declin social și economic. După cum arată experiența aceleiași Ucraine, confruntarea directă cu Moscova este o cale sigură de a face declinul și mai adânc și mai lipsit de speranța.

Există o cale la fel de sigură de a întoarce evoluția situației din Moldova în direcția opusă? Evenimentele dramatice din vara anului 2019 de la Chișînău demonstrează că există.

Acum doi ani, Rusia a reușit să ajungă la un acord cu Occidentul, iar Maia Sandu cu președintele de atunci, Igor Dodon. Ca urmare, adevăratul conducător din umbră al țării, pe termen lung, echivalentul moldovean al lui Berezovski, oligarhul Vladimir Plahotniuc, a fost forțat să fugă de urgență, din Moldova.

Compromisul dintre Moscova și Occident, dintre Moscova și Chișînău – doar în aceste condiții Moldova poate începe să se debaraseze treptat de statutul obișnuit de ‘stat eșuat’. Este Maia Sandu pregătită pentru așa ceva – și, mai important, sunt pregătiți tovarășîi ei occidentali seniori pentru așa ceva?

Speranțele similare de acum doi ani, asociate cu ‘proaspătul’ președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, după cum știm, s-au dovedit a fi complet neîmplinite. Și nu inspiră o stare de spirit deosebit de optimistă. Dar să nu-l scoatem prematur din cont pe noul lider moldovean. Așa cum se spune, vom trăi și vom vedea. ‘Albina Maia’, nu eșua – în primul rând, propria ta țară!”, a scris autorul articolului din mk.ru.

„Maia Sandu își ridică partidul pentru curățarea patriei”, este un alt amplu articol scris de influenta publicație Kommersant.

„Pentru prima dată în 30 de ani de independență, o forță pro-europeană deține toată puterea în Moldova. Corespondentul special al Kommersant, Vladimir Soloviev, aflat la Chișînău, scrie cum intenționează să gestioneze această victorie președintele Maia Sandu și partidul ‘Acțiune și Solidaritate”, creat de ea, și a constatat că se pregătește o mare epurare. Pentru mulți oficiali și politicieni, inclusiv pentru fostul președinte Igor Dodon, acesta este un motiv de îngrijorare pentru soarta lor.

Încă de luni, la ora 3:00 dimineață, era clar că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din Moldova, pot fi numite istorice. Este greu de spus ce a fost urmărit cu mai multă atenție în acea noapte: numărătoarea electronică rotativă de pe site-ul Comitetului Electoral Central local, care strivea buletinele de vot în procente, sau lupta dintre echipele Angliei și Italiei, în finala Campionatului European.

Apropo, Italia a învins Anglia nu doar la fotbal, ci și la numărul de cetățeni moldoveni care au votat la alegerile parlamentare din aceste țări: 63.140, față de 23.867. Dar aici trebuie spus că în Italia, care este favorizată de migranții moldoveni, au fost deschise semnificativ mai multe secțîi de votare decât în Marea Britanie – 31 față de 11.

Diaspora a votat preponderent pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (DS) – din cei 211.830 de moldoveni aflați peste hotare, 86,23% (182 654) au preferat acest partid. Prin comparație, blocul comuniștilor și socialiștilor, considerați pro-ruși, principalul contracandidat al PAS, a obținut doar 2,47% (5.228), din străînătate.

Cu fiecare oră de procesare a buletinelor de vot care trecea, diferența dintre PAS și toți ceilalți participanți la această cursă parlamentară devenea tot mai mare. Iar când contorul CEC a încetat să se mai învârtă, a devenit clar cine este acum la putere în țară.

Potrivit datelor preliminare (acestea vor fi numărate ca atare până când Comisia Electorală Centrală și apoi Curtea Constituțională vor aproba rezultatele), PAS poate conta pe 63 de mandate din 101, comuniștii și socialiștii – pe 32, iar Partidul Șor – pe 6.

Partidului îi lipsesc patru locuri pentru a obține majoritatea constituțională necesară pentru a schimba legea fundamentală a țării. Dar nu este sigur că acestea nu vor apărea.

Un interlocutor al Kommersant, apropiat de PAS, spune că în cadrul partidului există o dezbatere despre faptul dacă țara are nevoie de modificări constituționale. Deși acesta nu este primul punct de pe ordinea de zi, în momentul de față, există loc pentru a obține voturile necesare, dacă este cazul.

Blocul comuniștilor și al socialiștilor este o construcție artificială în multe privințe. Foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon nu se plac, ca să nu spunem altfel.

Dodon și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor, dar apoi l-a părăsit pe tatăl său politic, Voronin, și a inițiat propriul proiect politic – Partidul Socialiștilor. După aceea, timp de mulți ani, au folosit numai cuvinte urâte unul pentru celălalt.

Creatorul alianței lor, potrivit Kommersant, este comunistul Konstantin Starysh. El l-a convins pe Voronin că un bloc cu socialiștii reprezintă o șansă de a reveni în parlament pentru Partidul Comunist, care s-a transformat dintr-o forță conducătoare într-un partid aflat la marginea viețîi politice.

În plus, comuniștii nu au investit în ea nici o resursă financiară: toate cheltuielile campaniei electorale au fost suportate de socialiști. Comuniștii au adus o contribuție prin carisma încă neștirbită a lui Vladimir Voronin. Alianța a fost convenită cu Moscova, care nu s-a opus: înfrângerea iminentă a socialiștilor era evidentă.

Includerea lui Voronin în campanie nu a adăugat prea multă greutate electorală socialiștilor, dar cel puțin a încetinit căderea lor. Comuniștii au avut nevoie de o alianță forțată pentru a întra în parlament, unde nu ar fi trecut singuri.

Nici măcar Igor Dodon nu este sigur că blocul roșu va supraviețui. Pe 12 iulie, el a declarat că aliații nu au decis dacă vor forma o singură fracțiune în Parlament. Dacă frontul se va rupe, cei zece comuniști care sunt în Parlament vor deveni un grup independent. Aceștia sunt văzuți de către PAS ca o rezervă de voturi suplimentare, în caz de nevoie.

Lupta împotriva corupției omniprezente în Republica Moldova, care este omniprezentă în aproape toate departamentele, se află în fruntea agendei victorioasei PAS și a președintelui Maia Sandu. Cele mai mari probleme sunt la Ministerul Afacerilor Interne, la instanțe și la procurori.

Procurorul general Alexander Stoianoglo, care a preluat funcția în 2019, într-o conversație cu Kommersant, a numit corupția „o amenințare la adresa securitățîi naționale” și a deplâns faptul că este dificil de combătut.

Nu și-a cruțat nici măcar subordonații: „Procurorii nu vor să investigheze cazurile împotriva procurorilor, iar dacă le acceptă aceste cazuri se destramă. Avem procuraturi în țară unde aproape toți sunt rude sau fii între ei”.

Natalia Gavriliţă, vicepreședinta Parlamentului și cea mai apropiată aliată a Maiei Sandu, care este calificată drept cea mai probabilă candidată la șefia Guvernului, spune că partidul de guvernământ intenționează să răspundă așteptărilor publicului și să ducă un război împotriva corupției.

‘Vom adopta legi stricte privind corupția politică, vom elimina imunitatea parlamentarilor și a președintelui în cazurile de corupție. Va exista o reducere a imunității – o anumită imunitate va rămâne, în conformitate cu standardele Consiliului Europei, în ceea ce privește aspecte precum libertatea de exprimare și așa mai departe. Dar nu pentru corupție’, a asigurat ea, pentru Kommersant.

Această știre ar putea să-i facă pe mulți să tresară, inclusiv pe fostul președinte Igor Dodon, care se bucură de imunitate. În 2020, întreaga Moldovă a discutat și încă nu a uitat videoclipul în care oligarhul Vladimir Plahotniuc, odinioară puternic și acum fugar, încearcă să-i dea o pungă neagră domnului Dodon, pe atunci președinte.

Igor Dodon nu-l atinge, dar rostește fraza: ‘Iar tu cu sacii. Dă-i-o lui Kosta, iar mâine i-o va da lui Cornel, pentru că mâine am avion la ora cinci. El trebuie să plătească salariile luni’. Mulți sunt convinși că în pachet se aflau bani. Deocamdată nu au existat repercusiuni juridice în urma înregistrării. Dar ar putea fi.

Potrivit Nataliei Gavriliţă, ea și colegii ei pregătesc o altă inovație.

„Vom începe o reformă a Justiției, privind evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor. Vor fi aduși experți externi pentru a evalua deciziile lor, calitatea deciziilor, incoruptibilitatea. Vom vedea dacă cheltuielile sunt în concordanță cu veniturile. Vom curăţa statul și instituțiile sale de elementele corupte și mafiote.

Noul Guvern va analiza activitatea funcționarilor de top din fiecare departament și îi va aduce în fața justiției, dacă vor există încălcări. Acest lucru se va face și la acele instituții care sunt subordonate Parlamentului. Dacă nu vor arăta rezultate, dacă există probe că managerii sau angajații lor au fost implicați în scheme de corupție, acești oameni vor fi excluși din sistem”, a adăugat ea.

De asemenea, potrivit potențialului premier, noul guvern se va concentra pe creșterea economică și pe eliminarea de sub presiune a întreprinderilor mici și mijlocii. ‘Este nevoie de măsuri decisive privind întreprinderile mici și mijlocii. Printre acestea se numără o reformă a controlului de stat, astfel încât agențiile de stat să lucreze în echipă cu întreprinderile, în loc să caute ceva de reproșat’, a explicat dna Gavriliţă.

Uniunea Europeană a promis 600 de milioane de euro pentru redresarea economică, după criza economică. Trebuie să ne gândim la crearea locurilor de muncă, vom majora pensia minimă până la 2 mii de lei (100 de euro – Kommersant), pentru că acum sunt pensionari care trăiesc cu 800 de lei.

Șeful Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boţan, consideră că UE poate ajuta semnificativ Moldova, dacă noul guvern va avea rezultate reale în reformarea sistemului judiciar și în îmbunătățirea climatului de afaceri.

„Maia Sandu a demonstrat că este acceptată în Europa. Iar pentru ca Europa să ajute Moldova este foarte simplu: economia Moldovei reprezintă 0,03% din economia UE”, a declarat expertul, în cadrul unei discuții cu Kommersant.

Share