In mijlocul scandalului din jurul acestei editii a Eurovision Romania, avem pilda Costel Busuioc. Acest caz al unui zidar roman, om sarac, care trebuie sa ajunga in Spania ca sa se afirme si sa creasca artistic si social, pentru a ajunge unde-i este locul, este simptomatic.
Costel Busuioc a cantat opera si la el acasa, pentru ca in satul din judetul Timis de unde este talentul sau era binecunoscut. Pe vascularizatia societatii romanesti, lui Costel Busuioc i-au aparut niste posibilitati de a se afirma si in tara, dar acest canale sunt infundate cu coruptie, nepotism si sisteme mafiote, care actioneaza in diferite domenii.
Eu cred ca erau sanse foarte mici ca acest artist in devenire sa se implineasca in tara. Mai cred ca ar face bine sa multumeasca politicos dlui Adrian Iorgulescu, pentru oferta de a studia canto in Romania, pe o bursa a Ministerului Culturii, si sa-si vada de drumul sau de racheta in strainatate. Dl Iorgulescu trebuia sa-l descopere pe Costel Busuioc pe cand era in Romania si ar fi trebuit sa-i dea atunci bursa de studii.
Addenda:
Poate ca cititorul poate avea impresia ca exagerez. Pot sa-i raspund printr-un exemplu comparativ foarte dur: in acest moment, se pregatesc datele unui eveniment foarte important in Romania, care are o componenta artistica proeminenta.
Doi oameni foarte importanti, dusmani traditionali, persoane publice, s-au inteles asupra castingului artistic pentru acest eveniment si asupra locatiei sale, trecand peste orgolii de dragul prestigiului national.
Bravo lor, chapeau bas. Nu la fel stau lucrurile si cu responsabilii din breasla artistica, de care depinde realizarea evenimentului, cu acest casting si in aceasta locatie.
Nota: Costel Busuioc nu este singurul roman de care ar trebui sa fim mandri si care nu-si gaseste realizarea in tara, ci mai curand in strainatate. Asupra acestui subiect s-ar putea sa mai revin intr-o zi…