Culorile din icoane, care luminează în mod excepțional imaginile în sine, sunt întotdeauna la locul lor și poartă un anumit simbolism. În plus, pentru scrierea unei icoane, culorile nu sunt niciodată amestecate, sunt naturale și, ca sens, poartă o încărcătură la fel de puternică precum cuvântul din Biblie. Aceasta este ceea ce simbolizează culorile care sclipesc din icoanele ortodoxe.
Culoare aurie – această culoare simbolizează lumina divină și natura lui Dumnezeu însuși. Culoarea aurie este foarte des fundalul pe care stau imaginile, colorează halo-ul lui Hristos, Maica Domnului sau sfinții.
Culoarea purpurie – provenind ca simbol al împăraților bizantini, ca simbol al puterii lor, s-a așezat treptat în iconografie ca o culoare potrivită pentru construirea imaginii Fecioarei.
Roșu – una dintre cele mai frecvente culori din icoane. Spre deosebire de asociațiile pasionale și fierbinți, în pictura pictogramelor roșu are un simbolism strict definit. Este asociat ca simbol al Învierii, dar și ca culoare a jertfei lui Hristos. Este, de asemenea, culoarea torturii și a sângelui vărsat de martiri creștini. De aceea, în icoane hainele lor sunt în roșu.
Albastru și albastru închis – de multe ori într-o singură pictogramă puteți vedea cum roșu și albastru coexistă. Două culori simbolizează două regate separate, pământesc și ceresc. Astfel, albastrul simbolizează cerul fără margini și, atunci când este într-o nuanță mai închisă, este considerat culoarea Mamei Divine.
Alb – în iconografie este culoarea luminii divine și poate fi văzută ca un giulgiu sau veșmântul lui Hristos, dar este prezent și în icoanele oamenilor drepți și ai sfinților, la fel ca un simbol al vieții lor asociat cu Adevărul. Îngerii poartă alb, pruncul Iisus poate fi văzut și în alb.
Verde – prezintă, de asemenea, icoane mai ales în hainele sfinților și conducătorilor de biserici. Poate fi văzut și în icoana Bunei Vestiri, ca un simbol al culorilor vieții naturale. Ioan Botezătorul poate fi îmbrăcat într-o haină verde, unul dintre straturile din hainele Maicii Domnului poate fi în verde, precum și alți sfinți.
Maro și negru – două culori, al căror simbolism contrastează cu tot ce s-a spus până acum. Maro este un simbol al naturii umane trecătoare, al pământului și al prafului, dar în combinație cu movul regal al Maicii Domnului, acesta amintește de natura ei pământească. Negrul merge mult mai departe în legătură cu moartea și răul. În unele cazuri, totuși, negrul își ocupă latura mistică asociată cu adâncimile insondabile ale spațiului.
Singura culoare pentru care nu există loc în lumea strălucitoare a icoanelor este gri. Ca un amestec de alb și negru, devine culoarea abisului și a inexistenței.
Sursă: atelier-de-icoane.ro