Tudorel Toader dă în judecată Deutsche Welle şi Europa Liberă

Share

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader dă în judecată Deutsche Welle şi Europa liberă. Se pregătesc CNN, Al Jazeera, Washington Post, Le Monde şi Svenska Dagbladet.

Este vorba despre o acţiune în răspundere delictuală, pentru „încălcarea onoarei”.

O nouă acţiune a fost depusă cu câteva zile înainte de Crăciun, de această dată împotriva Radio „Europa Liberă”. Fostul ministru şi-a apreciat onoarea terfelită la câteva sute de mii de euro, scrie Ziarul de Iaşi.

În acţiunea îndreptată împotriva „Deutsche Welle”, Toader a cerut „constatarea încălcării onoarei, demnităţii, reputaţiei şi vieţii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin săvârşirea unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presă cu titlul «Închisorile din România: gândaci, ploşniţe şi tentative de suicid»”.

Publicat pe 7 iulie, articolul făcea un bilanţ al aplicării legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de deţinuţi eliberaţi în baza acestei legi, 1.834 fuseseră condamnaţi pentru omor, iar 762 pentru viol.

În decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de deţinuţi eliberaţi recidivaseră.

„Au fost înregistrate, pe lângă alte infracţiuni, crime, violuri, molestarea sexuală a copiilor”, se menţiona în articol.

Textul făcea o prezentare a condiţiilor din penitenciarele româneşti şi a funcţionării sistemului judiciar în comparaţie cu situaţia din restul Europei.

Numele lui Tudorel Toader era menţionat o singură dată în expresia „lege promovată de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”.

Exact această expresie a fost subliniată în acţiunea depusă de Toader la Tribunal, fostul ministru considerându-se vizat de întregul articol.

„Afirmaţiile prin care se încearcă acreditarea ideii conform căreia subsemnatul ar fi vinovat de susţinerea recursului compensatoriu nu au nici o bază factuală. Sunt pure invenţii, cu caracter prejudiciator”, a arătat Toader.

În acţiunea sa, rectorul UAIC arată că legea recursului compensatoriu a fost iniţiată în noiembrie 2016, când prim-ministru era Dacian Cioloş, iar ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună.

În aprilie 2017, ministerul Justiţiei, condus atunci de Tudorel Toader, şi-a exprimat dezacordul faţă de forma legii care ajunsese la Senat, iar în iunie, ministerul a susţinut sesizarea de neconstituţionalitate a legii.

Toader afirmă că susţinea ideea unei aplicări condiţionate, nu automate, a prevederilor legii.

„Iniţial, se avea în vedere utilizarea liberării condiţionate ca garanţie a faptului că pe de o parte mecanismul nu se va aplica automat, iar pe de altă parte, că niciun deţinut nu va beneficia de acest mecanism şi nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerinţele de reparare a prejudiciului şi cele privind comportamentul”, a menţionat fostul ministru.

Argumentele prezentate de acesta în acţiunea sa nu sunt noi. Aceleaşi argumente au mai fost prezentate de Tudorel Toader şi ca ministru.

Un alt articol publicat de Deutsche Welle, în ianuarie 2019, menţionat şi el în acţiunea lui Toader, contesta aceste argumente, arătând că aceeaşi majoritate parlamentară susţinuse proiectul de lege de la iniţierea şi până la adoptarea sa.

„Ministrul Justiţiei, ce neruşinare, se disculpă prin sofismul potrivit căruia proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost iniţiat sub executivul precedent.

De parcă n-ar conta cine a validat efectiv această lege strâmbă. Şi de parcă executivul precedent n-ar fi fost susţinut de aceeaşi majoritate pesedistă. Tudorel Toader şi mai-marii regimului Dragnea sunt de vină, pentru că în mandatul lor şi sub presiunea ori autoritatea lor, parlamentul a adoptat legea cu pricina în pofida avertismentelor pe bună dreptate alarmate şi repetate ale experţilor, ale societăţii civile, ale presei care nu minte”, se menţiona în articolul „Tudorel Toader şi legea borfaşilor”.

Toader acuză Deutsche Welle de desfăşurarea unei „campanii sistematice de denigrare”, în perioada 2018-2019 fiind publicate „peste 85 de articole denigratoare”.

„Exerciţiul libertăţii de exprimare comportă datorii şi responsabilităţi. Distorsionarea realităţii, operată cu rea-credinţă, depăşeşte limitele libertăţii de exprimare.

Insinuările făcute au fost susceptibile să creeze o imagine eronată în ochii publicului şi având în vedere calitatea pârâtului Deutsche Welle este cel puţin evidentă reaua-credinţă ce caracterizează acest articol”, a apreciat fostul ministru.

Acesta a solicitat plata de către Deutsche Welle a 2 milioane lei cu titlu de despăgubiri, retragerea articolului de pe pagina de internet a postului, ca şi publicarea eventualei sentinţe de condamnare în două numere consecutive a trei cotidiane naţionale şi pe pagina de internet a postului de radio.

O a doua acţiune a fost înaintată împotriva postului „Europa Liberă”, care a publicat la începutul acestui an un articol „Ţară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deţinuţilor”, în care se făceau referiri şi la legea recursului compensatoriu.

Tribunalul nu a stabilit încă data primului termen de judecată pentru niciuna dintre cele două acţiuni.

Share