Spania – Rusia 4-1. Ce nu am facut noi…

Share


Din momentul inceperii jocului, m-am gandit la urmatorul lucru: sa vedem cat rezista rusii, care deschid jocul, acel lucru pe care noi ieri nu l-am facut cu francezii, si am aflat raspunsul foarte repede.

Pasele cu risc ridicat de la mijlocul terenului, fara preluare, ale rusilor, cu echipa iesita in fata, pentru a isi crea superioritate numerica si ocazii de gol, au dus la un contraatac, in urma caruia David Villa a inscris, in minutul 20.

Acum mai trebuia sa vad un lucru: se verifica obiceiul de pana acum, de la acest Euro, conform caruia echipa care inscrie prima castiga, sau se poate si altfel? Nu, deocamdata. Dupa golul primit si fara Arshavin pe teren, acel Mutu al rusilor, acestia si-au pierdut suflul si au lasat culoare in aparare, nereusind, concomitent, sa atace consistent si sa inscrie.

Spaniolii peste ei. Apoi au schimbat partitura, cedand deliberat mijlocul terenului, lansadu-se dominati si contraatacand extrem de periculos. Ceea ce trebuia sa se intample, s-a intamplat: minutul 45: David Villa a inscris din nou.

Figura se repeta si in repriza a doua: Spania se lasa aparent dominata, rusii forjeaza, spaniolii dau, cand si cand, pistoane. Iar prin minutul 75 rusilor incepe sa li se termine “benzina”, in timp ce spaniolii profita si se odihnesc. Doar la cata experienta de inchis jocul au, din meciurile puternice pe care le joaca…

Urmeaza cateva noi zvacniri ale rusilor. Aha! Deci mai pot! Foarte bine, atunci spaniolii continua sa joace, cand mai e cam un sfert de ora, si David Villa inscrie din nou, exact in minutul 75, cand scriam cuvintele de dinainte de acum trei virgule, devenind primul realizator al unui hatrick la Euro 2008. El, nu Banel Nicolita, daca-mi este permisa glumita.

Pavlyuchenko inscrie in minutul 86, fapt care demonstreaza valoarea echipei lui Guus Hidink, chiar daca alearga cu capetele in jos, ca niste caini batuti, obositi si plouati. Remarc progresia extraordinara a echipei ruse pe tot terenul si faptul ca acesta a fost probabil cel mai curat meci de pana acum, fara faulturi, fara antijoc, cu Cesc Fabregas inscriind insa dintr-un ofsaid clar in prelungiri.

Konrad Plautz, poate ne intalnim si ne faci cumva, Doamne fereste, figura “aia”…

Share