Ascultati o versiune prescurtata (primele trei parti) din cel mai mare album scos de genovezii de la New Trolls, care este considerata una dintre cele mai mari trupe de rock din istoria rockului italian.
Muzica acestui concert de rock progresiv este scrisa de compozitorul argentinian Luis Enriquez Bacalov, care a scris muzica pentru 140 de filme, iar partitura este considerata in continuare ca fiind una dintre cele mai reusite fuziuni dintre muzica rock si muzica culta.
Acum, de ce imi place mie: pentru ca din fuziunea aceasta de stiluri muzicale a rezultat o partitura profunda si care se racordeaza exact la marile valori ale muzicii universale, cu tot cu chitari, percutie si vocea solistului Vittorio de Scalzi. Este o muzica pe care o asculti cu placere indiferent de varsta pe care o ai, la orice ora din zi si din viata.
New Trolls, cele două entităţi muzicale
Dupa ce au scos acest album superb, in 1973 New Trolls s-au splitat in doua trupe, una hard-rock, numita Ibis, si una simfonic-prog, numita New Trolls Atomic System. De-a lungul timpului, au trecut prin multe schimbari de formula si prin la fel de multe modificari de stil muzical.
New Trolls au cantat beat, balade pop, au scris lucrari de rock progresiv, au cantat hard rock si au multe in comun cu doua mari trupe, Genesis si Premiata Forneria Marconi.
In anul 1972, au lansat doua albume deosebite: „Searching For a Land” si „UT”. „Searching for a Land” (1972) este plin de muzica frumoasa si sonoritati tipic italiene. „UT” este un amalgam deosebit de atractiv de rock progresiv, cu ceea ce progarchives.com numeste „referinte la”, iar eu „similitudini cu” Yes, EL&P, Genesis si King Crimson.
New Trolls şi filonul de inspiraţie britanic
De ce similitudini? Pentru ca dupa parerea mea este greu sa spui ca marile trupe britanice sunt precursoarele si grupurile italiene emulii lor. Exista uneori un decalaj de cativa ani in favoarea trupelor britanice. Este greu de spus ca de Scalzi si di Palo de la New Trolls s-au inspirat de la, sa zicem, Rutherford si Gabriel de la Genesis.
Oricum, inceputul anilor ’70 au fost ceva formidabil pentru muzica. Asupra acestui subiect vom reveni. Concerto Grosso Nr. 2, din anul 1976, este mult mai eclectic, cu influente din muzica clasica, dar departe de primul concert.
Un al treilea concert a fost lansat de cei de la New Trolls, aflati acum la cu totul alta varsta fizica si muzicala. Pare mai interesant decat nr. 2, dar inca nu-mi dau seama daca poate depasi valoric creatia de exceptie a lui Enriquez Bacalov.
Obsesia primului concert
Aceasta mare trupa italiana pare sa fie dominata definitiv de profunzimea Concerto Grosso nr. 1. Aceasta pentru ca a revenit ritmic, in intreaga sa existenta, la ideea de a mai scrie inca un concert. Si inca unul, pentru a mai atinge acele culmi muzicale.
Mai aproape de ceea ce sunt in realitate acesti tipi pletosi, cultivati, sensibili si explozivi mi se pare a fi marele lor succes din anii de inceput, lansat in 1970, „Autostrada”. O forta muzicala si o expresivitate sonora iesite din comun, combinate cu un simt al tragicului demn de toata admiratia melomanului: