Băsescu dezlânţuit
este efectul greşelii politice majore, pe care este gata să o facă puterea azi, din disperarea de a-şi duce candidatul la Preşedinţie peste 50% din voturile valabil exprimate.
Cu un Băsescu dezlănţuit, fără chingile impuse de constituâionalitatea îngrăditoare, Opoziţia politică din România va zburda, având alături de ea un partener de măcel redutabil. Cel mai redutabil.
Cu un Băsescu dezlănţuit, revenit în arena politică, având certitudinea că oricum nu se va mai întoarce la Cotroceni, vom avea de ascultat lucruri extrem de grave despre ce face Rusia în România în aceste luni, pe care acum preşedintele statului nu le poate dezvălui.
Plus că iniţiativa lui Tăriceanu este uşor de umplut de ridicol. De câte ori s-a văzut Ion Iliescu cu liderii FSN, apoi FDSN, apoi PDSR, apoi PSD? De zeci de ori în cel mai bun caz, răspunsul este foarte simplu. L-a susţinut făţiş pe Adrin Năstase, atunci când a candidat la Preşedinţie? Fără doar şi poate, în pofida mârâielilor sale peşteşti contra lui Bombonel. Nu există suport constituţional.
Iar acum intrăm în domeniul abnormalului. Ponta trimite lucrurile în absurd, în dimensiunea paralelă a propagandei de tip rusesc putinist, în care Băsescu e un tiran, iar cei zece ani cu el sunt ani de dictatură. Iniţiativa lui Tăriceanu i se pare (i-auzi, ia!)…
… un lucru extrem de serios şi important. Evident că îl vom discuta în cadrul grupurilor parlamentare şi la PSD. Dar ca să ne stabilim poziţia tactică, pentru că strategic vreau să vă spun un lucru foarte clar: evident că şi eu, şi cred că şi cei mai mulţi, nu doar din cei din PSD, cei mai mulţi din cei 7,4 milioane de români consideră că orice zi mai puţin în care Traian Băsescu rămâne preşedinte înseamnă un rău mai puţin pentru România şi înseamnă mai multă dreptate.
Să fie vorba despre dreptate pentru borfaşi? Posibil. Mascată în denazificare. Şi Putin vorbeşte despre neonaziştii din UE şi mai ales SUA, aşa că nu ne mai miră nimic. Nici nu s-a terminat bine anunţul lui Călin File din Politică, meeeaaaoooo! – Băsescu a intrat la încălzire, trepidând în bloc-starturi.
UDMR vrea autonomia Ţinutului Secuiesc. O poveste fără sfârşit, în care maghiarii, fără tradiţie democratică şi necunoscându-şi cu adevărat păcatele istorice, rămân nostalgici când vine vorba despre efectele Traatatului de la Trianon şi despre mitica Ungarie Mare.
S-au aşezat trei miniştri pe o bancă: Doina Pană (Fă, Doino), Gabriela Szabo (atleta) şi Bogdan Stanoevici (Fleurette din „Francois Villon, poetul vagabond„). S-a rupt banca sub ei. Să fie vreo prevestire, ceva?
Tot în domeniul traiului în Absurdistan se află şi Nicuşor Constantinescu, românul nostru care fuge de DNA, tratându-şi un cancer probabil închipuit, ca să nu fie, eventual, reţinut pentru fapte de corupţie. Şi, ce să vezi? – până să-l extrădeze SUA în România, a ttăiat rahatul (în jargon american se spune let’s cut the crap) şi a făcut un memoriu la general atorny of The United States of America. În care avocatul lui Nicuşor, Cătălin Dancu, îi scrie acestuia aşa:
Acest memoriu pe care vi-l transmit este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu.
Nimic nu poate fi mai penibil pentru un avocat, decât a-i spune procurorului general al SUA că clientului tău, român, urmărit de autorităţile române pentru fapte de corupţie, i se încalcă prezumpţia de nevinovăţie.
România, arată o strategie de competitivitate ticluită de Executiv, s-ar axa din 2020 încolo pe 10 sectoare economice. La începutul anilor 90, un american, Jeffrey Sachs, a venit la noi, a văzut cum stăm, apoi ne-a spus: „Stabiliţi la ce vă pricepeţi, renunţaţi la restul şi axaţi-vă pe domeniile voastre forte”. Nu s-a întâmplat nimic. Era mai important pentru acoliţii lui Iliescu să menţină un electorat captiv cât mai mult cu putinţă. Dar 20 de domenii… pe ce se bazează această cifră? De ce nu 19? De ce nu 21?