home EVENIMENT Toate detaliile despre vaccinarea contra virusului ce produce Covid-19

Toate detaliile despre vaccinarea contra virusului ce produce Covid-19

Share

Astăzi începe campania naţională de vaccinare contra virusului SARS Cov-2. Vă prezentăm în continuare toate detaliile legate de aceasta.

Campania de vaccinare anti-COVID începe astăzi, de la ora 9:00, în două spitale din Bucureşti şi în alte opt spitale din ţară, ca şi în mai multe state europene.

Prima persoană vaccinată din România ar urma să fie un cadru medical de la Institutul ”Matei Balş”, din Capitală.

Prima tranşă simbolică de 10.000 de vaccinuri BioNTtech/Pfizer a fost adusă ieri, la Institutul Cantacuzino din Capitală, de unde este distribuită în şase centre regionale.

Peste 3.000 de doze de vaccin anti-COVID vor fi distribuite în toate cele 10 spitale de boli infecţioase aflate în prima linie, în lupta împotriva coronavirusului, din ţară.

Acestea sunt doar pentru prima administrare, iar la data rapelului va pleca de la Institutul Cantacuzino tranşa necesară. România va beneficia în total de aproximativ 10 milioane de doze de vaccin, urmând să primească săptămânal între 140.000 şi 150.000 de doze.

Următoarea tranşă de 144.000 de doze de vaccin este aşteptată pe 28- 29 decembrie.

Distribuţia pe spitale

Dozele de vaccin din prima tranşă – cele peste 3.000 de vaccinuri cu valoare de primă administrare – au fost alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele zece unităţi medicale, aflate în prima linie în lupta cu COVID-19, în funcţie de necesarul solicitat de fiecare dintre spitale, cu menţiunea că pot fi oricând modificate, în funcţie de cererea unităţilor:

1. Braşov – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase- 100 de doze

2. Bucureşti – Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş“- 600 de doze

3. Bucureşti – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Dr. Victor Babeş“ – 530 de doze

4. Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Cluj-Napoca- 375 doze. Conform Prefecturii Cluj, primele cinci persoane care se vor vaccina sunt directorul medical Dr. Violeta Briciu, Dr. Vasile Morar, medic şef radiologie, Dr. Mirela Flonta, medic şef Laborator analize medicale; Dr. Iulia Trifu, medic specialist radiologie; Dr. Miclăuş Diana, medic specialist TI.

5. Constanţa- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Constanţa- 170 doze

6. Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Victor Babeş“, Craiova- 90 doze

7. Iaşi – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase- 260 doze

8. Maramureş – Baia Mare- Spitalul de Urgenţă- 210 doze

9. Suceava – Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava- 250 doze

10. Timiş – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş“, Timişoara- 450 doze

Nu există date certe despre cât timp te protejează vaccinul

Durata de protecţie a vaccinului anti-COVID după ce este administrat.

“Legat de durata nivelului de protecţie al răspunsului imun post vaccinare, nu este în momentul de faţă un răspuns ferm din punct de vedere medical şi ştiinţific, se estimează în schimb pe baza datelor medicale că acest tip de răspuns imun va fi de durată, categoric va fi de o durată mai mare decât răspunsul imun după boala naturală”.

Reacţiile adverse: umflături în zona injecţiei

“Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară, medie, din ceea ce s-a înregistrat până la acest moment, sunt reacţii adverse locale, cele mai frecvente şi anume durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, în anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie înregistrate reacţii adverse generale precum febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare.

Au fost înregistrate câteva cazuri, după cum bine ştiţi, de reacţii adverse majore la persoane care avea un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic. Din acest punct de vedere cunoaştem la acest moment profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin, este un lucru extraordinar şi o veste excelentă faptul că acest vaccin a fost autorizat de Agenţia Europeană a medicamentului îndeplinind toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate ceea ce ne permite să demarăm în condiţii absolut normale campania de vaccinare”.

Prima etapă a vaccinării se termină la începutul lui februarie 2021

“Estimăm că până la sfârşitul lui ianuarie, începutul lunii februarie, vom fi terminat etapa unu de vaccinare, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical. Avem capacitatea de stocare în momentul de faţă în condiţii optime la minus 80 de grade pentru aceste vaccinuri.

Da, vaccinarea este gratuită, nu este obligatorie, este voluntară şi nu este condiţionată. Acestea sunt elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi trebuie să le cunoască. Aceste vaccinuri vor fi distribuite către etapa a doua în funcţie de momentul în care noi putem demara etapa a doua de vaccinare”.

Se stochează şase luni

“Vaccinul se stochează pe o perioadă de 6 luni între o temperatură de minus 60 – minus 90 de grade, după ce este scos de la această temperatură şi ajunge la temperatura de plus 2 plus opt grade, are o stabilitate de 120 de ore, ceea ce înseamnă circa 5 zile.

Durata transportului până la centrul de vaccinare nu trebuie să fie mai mare de 12 ore, ajunge la centru de vaccinare, este pus în refrigerator, cu monitorizarea permanentă a temperaturii în care să se facă dovada oricând că au fost respectate condiţiile de transport şi în mod deosebit de temperatură. iar după ce un flacon este scos de la două grade la temperatura camerei el are o stabilitate după reconstituire de şase ore”, a afirmat dr. Valeriu Gheorghiţă, care a precizat că într-un flacon sunt cinci doze.

Vaccinarea durează cam o lună

“Din studiile efectuate răspunsul imun începe să devină protector la circa 14 zile de la prima doză, însă beneficiile maxime se obţin la circa 7 zile după administrarea celei de-a doua doze”, a explicat coordonatorul strategiei naţionale de vaccinare.

Întrebat când va ajunge România în etapa a treia de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă a menţionat că acest lucru se va întâmpla cel mai probabil la începutul lunii aprilie.

Monitorizare

“Cu siguranţă, aspectul farmacovigilenţă, de monitorizare şi de raportare a reacţiilor adverse este o prioritate pe care o avem la nivelul strategiei de vaccinare şi nu doar la nivelul strategiei, ci şi în practică.

Sunt în acest sens proceduri clare care denotă modalitatea în care sunt raportate aceste reacţii adverse, atât în centrul de vaccinare, dacă se vor înregistra reacţii imediate, sau în platforma Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale unde există o platformă dedicată vaccinării împotriva Covid-19, cu formulare în care fiecare persoană beneficiar vaccinată sau orice profesionist din domeniul sănătăţii poate să facă şi trebuie să facă această raportarea a reacţiilor adverse atunci când ele se înregistrează”, a declarat coordonatorul strategiei naţionale de vaccinare.

Foarte puţine contraindicaţii

“Fiecare ezitare, fiecare întrebare, fiecare reticenţă este absolut legitimă. Important este să fim suficient de capabil noi să oferim răspunsurile necesare fiecărei persoane, aş spune că trebuie să avem încredere în personalul medical, să discutăm cu medicii de familie, să discutăm cu medicii care cunosc istoricul nostru medical pentru a putea lua cea mai bună decizie vizavi de indicaţia de vaccinare.

Din punctul nostru de vedere în momentul de faţă sunt foarte puţine contraindicaţii legate de vaccinare ori din acest punct de vedere cred că doar comunicarea şi informarea sunt cele potrivite, sunt căile potrivite prin care fiecare persoană poate să ia decizia cea mai bună care să-i asigure protejarea sănătăţii”, a răspuns medicul Valeriu Gheorghiţă, conform News.ro.

Etape de vaccinare

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social – sistem public şi privat:

Personalul din spitale şi unităţi ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate şi pază şi alte categorii);
Personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
Personalul din medicina primară – din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;
Personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;
Personalul din serviciile stomatologice;
Medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;
Paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;
Personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;
Personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;
Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică);
Personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;
Personalul din centrele de dializă şi transfuzii;
Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a. Populaţia cu grad ridicat de risc

Adulţi cu vârsta peste 65 de ani;
Persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate.
Lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:

Personal cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului (parlament, preşedinţie, guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora);
Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autorităţii judecătoreşti;
Personalul din sectorul economic vital:
Procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază (panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume);
Uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;
Centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;
Unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;
Unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;
Unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;
Transport de persoane şi mărfuri;
Noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;
Comunicaţii (serviciul de telecomunicaţii speciale, radio şi televiziune naţionale);
Personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;
Personalul poştal şi din servicii de curierat;
Personalul cultelor religioase;
Personalul din mass media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unităţi medicale);
Personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

Etapa a III-a (populaţia generală)

Populaţia adultă;
Populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Share