home EVENIMENT Rusia ar invada Europa. Scenariul soft versus scenariul dur de invazie

Rusia ar invada Europa. Scenariul soft versus scenariul dur de invazie

Share

Rusia ar putea folosi exerciţiul militar Zapad 2017 ca pretext pentru invadarea Europei. Este opinia presei americane. Starea Presei a avertizat de mult timp asupra acestei posibilităţi, în mai multe articole.

Belarus, 14-20 septembrie – aceasta este perioada desfăşurării Zapad 2017. 10 zile ne despart până la începerea operaţiunii şi tensiunea creşte. În realitate, planurile ruşilor ar urma realizarea unei operaţiuni combinate în trei regiuni.

Pe de o parte, este vorba despre manevre în estul ocupat al Ucrainei. Pe de altă parte, ar fi vorba despre alte manevre în enclava Kaliningrad. În al treilea rând, partea mai mediatizată a operaţiunii ar fi în vestul Belarus, la graniţa cu Polonia şi Ţările Baltice.

Rusia, pe cale să invadeze Europa. Debutul – Zapad 2017

În timp ce SUA e ocupată cu trăsnăile lui Trump, efectele Uraganului Harvey şi mişcările complexe ale Coreei de Nord şi Chinei, adevărata miză ar fi în Europa Centrală şi de Est. Divizia Zapad a atacat frontul german în al doilea război.

Operaţiunea diviziei de tancuri ruse a fost una de succes. Intenţia URSS era să înainteze până la Rin. Nu a reuşit decât să ocupe Turingia şi astfel a luat fiinţă Germania de Est, comunistă. Al doilea moment critic a fost în anii 80 – cel al crizei Coridorului Fulda.

Fulda este o regiune în sud-vestul fostei DDR unde în anii 80 ruşii au adus o masivă aglomerare de forţe militare. Era acolo şi divizia de tancuri Zapad. Pentru că de partea cealaltă a graniţei, în Germania Federală, NATO a răspuns, masând forţe militare importante, URSS a renunţat la plan.

Era momentul de maximă criză a URSS

La începutul anilor 80, devenise clar pentru liderii de la Kremlin că se îndreaptă spre faliment. Nervozitatea comuniştilor s-a translatat şi în plan militar. Aglomerarea militară de la Coridorul Fulda a fost o expresie a acesteia. Ultima. Apoi, URSS a făcut un pas înapoi, cu Gorbaciov.

În prezent, Rusia trece printr-o criză asemănătoare. Aglomerarea din Belarus ar putea să însemne acelaşi lucru: un ultim mormăit al ursului înainte să intre în bârlog. Aşa cum am explicat anterior, pretextul ar putea fi reprezentat de un transfer de trupe Kaliningrad – Belarus prin Coridorul Suwalki.

Ipoteză. Cum ar putea doborî Vova Putin Ţările Baltice

Odată instalate pe acesta, trupele ruse pur şi simplu nu ar mai pleca. Coridorul Suwalki este singura legătură dintre NATO şi Ţările Baltice. Este frontieră polono – lituaniană. Între polonezi şi lituanieni există tensiuni istorice.

Rusia ar putea apăsa pe resentimentele istorice polono-lituaniene

Regiunea Suwalki, parte a Poloniei, e disputată de cele două state. Ea a făcut parte din Ducatul Lituaniei. A existat şi un conflict armat între cele două părţi. Şi în Polonia, şi în Lituania există minorităţi filoruse, prin care Moscova ar putea inflama situaţia.

Odată izolată geopolitic, tripla Lituania – Letonia – Estonia ar putea fi supusă unei blocade, la finalul căreia să fie aservită Rusiei. Anterior, am explicat de exemplu situaţia delicată în care este Estonia. Minoritatea rusă de aici a fost obligată să jure pe constituţie sau să nu primească cetăţenie.

Putin ar putea încerca să atace România sau Estonia

Cine nu are cetăţenie estoniană nu are drept de muncă. În estul ţării, o mare minoritate vorbitoare de rusă tranzitează graniţa zilnic în Rusia. Aceşti oameni sunt puternic infiltraţi de agenţi ai Kremlinului. Plus că sunt by default aderenţi ai Moscovei.

Chestiunea cu ascunsul după deget şi crearea buzunarului de şantaj

Este greu de crezut (chiar dacă există şi această temere) că Rusia va ataca frontal un stat NATO, ca să-l ocupe. O invazie ar provoca reacţia NATO. Versiunea mai verosimilă este că va încerca să se ascundă după deget. O ocupare a unei fîşii de câteva sute de metri, supermilitarizate, pe frontiera lituaniano-poloneză, ar fi o chestiune anunţată ca provizorie.

În funcţie de reacţia ulterioară a Blocului NATO, ea ar putea fi însă provizorie sau nu. Simultan, în estul Ucrainei Rusia ar putea să construiască noi buzunare de şantaj. Vizate sunt oblasturile estice şi sudice ale ţării. Ocuparea Chersonului ar putea oferi Rusiei suport logistic militar pe uscat pentru Crimeea.

Lipsa acestuia este unul dintre motivele pentru care Rusia încă nu a atacat Oblastul Odesa. Care ar putea fi următoarea ţintă. Oblastul Odesa este până la Reni, în graniţa cu România. La Gurile Dunării. Vizate ar putea fi şi oblasturile Zaporoje, Dnepropetrovsk şi Harkov.

Varianta dură. Războiul de ocupaţie

Am spus că este probabil ca acest lucru să se petreacă şi acesta să fie planul Moscovei. Până acum, aşa a acţionat. A fragilizat statul-ţintă, apoi a săpat buzunare de şantaj în el. Scopul Rusiei nu a fost până acum să poarte un război de amploare, iar acum nu prea are bani pentru aceasta.

Dar o asemenea alternativă e posibilă totuşi. În anii 80, analiştii NATO au crezut că URSS, dacă va ataca Europa, va proceda pervers. Va simula un atac în nord, un altul în sud şi va ataca pe centru. Atacul în nord ar putea fi cel din extremitatea nordică a Norvegiei, Suediei şi Finlandei.

Cel din sud ar putea fi în zona României. Grecia e fragilizată de vecinătatea turcă, iar Bulgaria e cumpărată cu totul. Atacul ar urma să fie pe centru. Adică exact în zona balţilor. Orice scenariu e posibil. Ce rămâne de notat este că ideea fixă istorică a ruşilor este să ajungă pe culoarul Rin – Main.

Share