home MASS MEDIA JURNALISM ÎN UMBRĂ: Provocarea pentru libertatea presei în România

JURNALISM ÎN UMBRĂ: Provocarea pentru libertatea presei în România

Share

Raport al Misiunii FEJ în România

3-4 Februarie 2011

©2011 European Federation of Journalists

Introducere

În perioada 3-4 februarie, Federația Europeană a Jurnaliștilor a efectuat o Misiune în România la invitația membrului său afiliat, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind.

În timp ce atenția Europei este focalizată pe subiecte exacte, precum Legea Presei din Ungaria sau conflictul de interese al Primului Ministru italian, situația jurnaliștilor în România continuă să rămână problematică din mai multe puncte de vedere, din cauza  influenței politice  necorespunzătoare și  atacurilor serioase și repetate împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor din care fac parte, exercitate de către grupuri politice.

foto: Fellowship of Minds

Pe parcursul celor două zile, misiunea a avut întâlniri cu lideri ai jurnaliștilor, decidenți politici, precum și cu directorii radioului, televiziunii și agenției de presă și s-a întâlnit cu 50 de jurnaliști și profesioniști din media în cadrul unei mese rotunde, relatată  pe larg în presă.

Misiunea a susținut Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind care, recent, a negociat cu succes un nou contract colectiv de muncă pentru jurnaliști și care, de asemenea, luptă împotriva tentativelor Guvernului de a ataca independența presei și de a suprima dreptul de negociere al angajaților din toate sectoarele economiei.

Misiunea a fost formată din Secretarul general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, Aidan White, Co-directorul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Marc Gruber şi Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Macedonia şi Tracia, Moschos Voitsidis.

Acest raport înglobează cele mai importante îngrijorări și constatări ale Misiunii, dar formulează o serie de recomandări.

JURNALIȘTII ȘI LEGEA: DE LA RĂU LA MAI RĂU?

Strategia Națională de Apărare țintește presa

Misiunea FEJ a fost informată despre adoptarea, la 23 iunie 2010, de către Consiliul Superior de Apărare a Țării, a Strategiei Naționale de Apărare a Țării care include o prevedere potrivit căreia mass-media reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”.

Includerea unei astfel de aserţiuni într-un document oficial a provocat o puternică reacție din partea jurnaliștilor și a grupurilor militante pentru libertatea de expresie care au catalogat-o drept un atac asupta libertății presei și împotriva standardelor existente în acest domeniu în țările membre ale Uniunii Europene și ale NATO.

Misiunea a ridicat această problemă la întâlnirea cu membrii Comisiei de Cultură a Senatului din 3 februarie. Parlamentul European a redeschis, recent, Petiția depusă împotriva României de către Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, CSDR și susținută de FEJ.

Acest document reprezintă, în opinia noastră, o încălcare gravă a unui stat membru al Uniunii Europene de la următoarelor norme juridice fundamentale:

•          Articolul 11 din Carta Drepturilor  Fundamentale a Uniunii Europene

„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate”

•          Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Astfel, în conformitate cu articolul 52 alin 3 din Cartă, acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEDO. Restrângerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul 2.

•          Cazul Handyside (7 Decembrie, 1976/49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului

„Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, /49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc statul ori o parte oarecare a populaţiei.”

•          Articolul 6. din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

“Uniunea recunoaşte drepturile libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor”.

Parlamentul European a redeschis, recent, Petiţia împotriva Românei depusă de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, CSDR şi sprijinită de FEJ.

Amenințări la adresa Libertății Presei: Legea Jurnalistului (Ghişe) şi Legea Presei (Prigoană)

Recent, în Parlamentul României au fost depuse două proiecte de lege privind mass-media care afectează libertatea de expresie. Legea Jurnalistului a deputatului Ioan Ghişe cere jurnaliştilor să fie certificaţi profesional la fiecare trei ani şi psihologic, anual.

Un al doilea proiect de Lege, propus de deputatul Silviu Prigoană, acordă noi atribuţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, acesta devenind, practic, un Minister al Presei pentru media electronică şi tipărită, la fel ca recentele propuneri adoptate în Ungaria.

FEJ și-a exprimat puternice rezerve și opoziția față de cele două proiecte de lege. Amândouă sunt periculoase și pot avea un efect dăunător asupra libertății presei  prin accentuarea utilizării instrumentelor legale pentru rezolvarea unor nemulţumiri personale împotriva presei, negarea principiului autoreglementării în ceea ce privește conținutul editorial  și subminarea profesionalismului jurnaliștilor și a angajaților din sfera de informare.

Politizarea instituţiilor media și subfinanţarea instituţiilor publice

De mai bine de 22 de ani după căderea dictaturii Ceauşescu, toate instituţiile publice de media – Televiziunea Naţională şi Radioul Naţional – sunt sub un control și o influență politică necorespunzătoare.  Structurile de conducere și de administrare nu sunt foarte diferite de modelele folosite în timpul perioadei comuniste.

Niciuna dintre modificările cadrului legal făcută în aceşti ani nu rezolvat problema amestecului politic continuu în mass-media publice.

Mai mult, instituțiile publice de media sunt subfinanțate, iar procedura de finanțare este una arbitrară şi depinde de simpatiile politice.

Romania are cea mai mică plată pentru mass media din Uniunea Europeană, cu o taxă pe cap de locuitor de mai puțin de 1,5 euro pe lună valabilă pentru radio și televiziune împreună.

În plus, alte probleme apar la Agenția Națională de Presă care este supervizată de Parlament. Salariile sunt decise și plătite de către Ministerul de Finanțe. Aceste salarii sunt cele mai mici plătite în întreaga industrie media din România. Salariul de bază pentru un reporter – începător este mic, la valoarea de 100 de euro pe lună.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii radioului, televiziunii și agenției de presă publice AGERPRES. FEJ a discutat cu ei despre îngrijorările lor legate de subfinanțarea drastică a serviciilor publice de media și despre necesitatea îmbunătățirii statutului jurnaliștilor ca profesioniști independenți. (În cazul AGERPRES, jurnaliștii sunt considerați funcționari publici).

“Este mai bine să păstrăm prevederile actuale decât să riscăm o nouă lege care ar putea fi și mai rea”, este sentimentul care i-a fost împărtășit, de mai multe ori, misiunii FEJ.

Misiunea FEJ a ajuns la concluzia că, de fapt, jurnaliștii, politicienii și publicul nu au neapărat nevoie de o nouă lege, ci de o politică media mult mai flexibilă, transparentă și corectă. Amestecul politicului și nevoia pentru standarde etice nu pot fi soluționate doar prin lege, ele fac parte dintr-o serie mai largă de probleme proprii unei culturi politice care este deteriorată care încă are nevoie să dezvolte un caracter democratic, tolerant și pluralist în România.

Proiectul de lege care elimină drepturile de negociere în Ramura Mass-Media

Un nou proiect de lege promovat de Ministerul Muncii încearcă pur și simplu ştergerea ramurii media din noua legislaţie a muncii și ar scoate dintr-o dată mass-media de pe scena relațiilor industriale. Noile reguli fac imposibilă negocierea Contractelor Colective de Muncă care reglementează activitatea media în România.

Date fiind aceste circumstanțe, jurnaliştii nu ar avea nicio protecţie împotriva contractelor abuzive de muncă.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii Federației Române a Jurnaliștilor MediaSind, precum și cu reprezentanții săi afiliați din radio, televiziune și presa scrisă. De asemenea, aceștia s-au întâlnit cu liderul Confederației Sindicatelor Democratice din România.

Deși FRJ MediaSind a negociat cu succes reînnoirea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media care include și clauza de conștiință, precum și, de asemenea, contracte la nivel de unitate cu AGREPRES și Realitatea Media, intenția de eliminare a Contractelor Colective amenință drepturile fundamentale ale muncii jurnaliștilor și a angajaților din media și trebuie atacată.

PROFESIONALISM ȘI MORALĂ: AUTOREGLEMENTAREA PRIMEAZĂ

Nerespectarea CCM la nivel de ramură, a codului deontologic şi a clauzei de conştiinţă

În ciuda existenței Contractelor Colective de Muncă, angajatorii nu respectă întotdeauna aceste standarde. FRJ MediaSind a câştigat mai multe procese împotriva angajatorilor care nu au respectat drepturile jurnaliştilor prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, incluzând nivelul venitului, Codul Deontologic şi clauza de conştiinţă. O Comisie Paritară[1] înființată de organizațiile sindicale și cele patronale se așteaptă să consolideze respectarea Contractelor Colective, deciziile acesteia fiind obligatorii. Cu toate acestea, mecanismul nu funcționează în mod satisfăcător.

Jurnaliștii întâlnesc obstacole din cauza proceselor îndelungate de judecată (câteodată durează câţiva ani). Aceasta presupune o rezistență prelungită la condițiile dificile de muncă. Instituțiile guvernamentale responsabile cu aplicarea legislației muncii și a Contractelor Colective de Muncă sunt lipsite de capacitatea și resursele necesare pentru implementarea lor. Această situație acționează în sensul descurajării jurnaliștilor de a depune o reclamație și, în consecinţă, mulți jurnaliști nu consideră utilizarea unei astfel de proceduri drept o opțiune viabilă.

Misiunea FEJ a aflat că mulți angajatori ocolesc Contractele Colective de Muncă sau oferă doar salariul minim, compensându-l prin așa-numitele “drepturi de autor”.Acest lucru se face plătind doar un salariu simbolic și completându-l cu plăți ulterioare publicării materialelor. Aceste taxe nu atrag costuri sociale pentru angajator şi nu sunt luate în considerare ca venituri pentru pensie sau alte beneficii sociale. Această practică este larg răspândită şi pare să fie încurajată de către autorităţi. FEJ consideră că este periculos şi nedrept, deoarece privează angajații de protecţie socială adecvată și de  drepturile ulterioare la pensie. Această practică stabileşte un precedent negativ care ar putea fi preluat și de alte ţări din regiune.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu preşedintele Confederației Sindicatelor Democratice din România şi, împreună cu FRJ MediaSind, au fost de acord că apărarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media este o prioritate pentru următoarele luni.


Suplimentar cadrului strict de reglementare, este rolul sindicatelor şi datoria guvernului să se asigure că toate contractele colective existente, fie sectoriale, fie pe unitate, sunt respectate în întregime și aplicate.

Activitatea Comitetelor Sectoriale este blocată

Potrivit legislaţiei româneşti, statul ar trebui să finanţeze Comitetele Sectoriale, inclusiv cele din media, pentru a îmbunătăţi aptitudinile, capacitatea și competența angajaților profesioniști. Practic, aceste organisme trebuie să certifice standardele jurnalistice şi să dezvolte noi câmpuri de activitate în cadrul industriei de media.

Totuși, activitatea Comitetelor Sectoriale pentru media este blocată în prezent din cauza subfinanțării severe și a lipsei resurselor umane. Această situație împiedică jurnaliștii să fie certificați în conformitate cu abilitățile lor și, în consecință, împiedică mobilitatea lor profesională în interiorul și exteriorul României potrivit calificărilor certificate.

Autoreglementarea jurnaliştilor/bloggerilor/editorilor/patronilor

Mulţi politicieni au promovat o Lege a Presei, spre deosebire de profesioniștii din media care caută forme de responsabilizare în baza regulilor stabilite prin autoreglementare.

O îngrijorare majoră identificată de către Misiunea FEJ este lipsa unui mecanism bine stabilit și recunoscut de autoreglementare a mass media. În cazul particular al mass media publică, sistemul actual de administrare și management  a eșuat să creeze condițiile pentru organisme de conducere independente politic pe de o parte, şi a eșuat să creeze condiții pentru ca jurnaliști să activeze într-un mediu etic și independent, pe de altă parte.

Este stringentă promovarea unei dezbateri cu privire la importanţa unei noi abordări asupra responsabilității mass-media care justifică principiul de autoreglementare, dar consolidează valoarea medierii disputelor asupra conținutului, care promovează educația și conștientizează valoarea jurnalismului etic și independent şi care susţine cele mai înalte niveluri de protecție legală a libertății de expresie.

Competenţe media

La fel ca în multe alte țări, competența media este insuficientă sau nu este adaptată la schimbările profunde ale jurnalismului și ale mass-media în general.

MEDIUL DE AFACERI ÎN MEDIA: INOVAŢIA ESTE ABSOLUT NECESARĂ

Lipsa acţiunilor de revigorare și consolidare a industriei media

România are una dintre cele mai ridicate rate a TVA-ului din Uniunea Europeană pentru industria media. Dacă TVA-ul în UE este între 0-5%, în România este de 24% pentru producția media și 9% pentru distribuţie. Presa din România nu a primit nicio subvenţie pe durata crizei economice internaționale, în timp ce alte ţări europene au alocat sprijin substanțial pentru media locale și naționale. Mai mult de 6.000 de jurnalişti au fost concediaţi în anii precedenți și sute de publicaţii au fost închise; în ciuda acestei situații dificile am constatat lipsa oricărei reacții din partea autorităților pentru a sprijini media din România.

Situaţia RODIPET

Cel mai important lanţ de distribuţie este în faliment și o investigaţie penală în acest caz este în derulare. Între timp, mass-media tipărite au rămas fără o alternativă eficientă de vânzare.

RECOMANDĂRI

Jurnaliştii și Legea

1.     Excluderea din Strategia Naţională de Apărare a României a prevederii privind presa.

2.     Respingerea proiectelor de lege cu privire la mass-media; admonestarea inițiatorilor legilor care contravin cu angajamentele politice ale partidelor din care provin. Autoritățile și partidele politice ar trebui să-și reafirme public sprijinul pentru libertatea presei ca un principiu fundamental al democrației.

3.     Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, ANP Agerpres în sensul depolitizării, profesionalizării Consiliilor de Administrație, numirea unor profesioniști în aceste domenii printr-o procedură transparentă agreată cu societatea civilă.

4.     Modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a SRR, SRTV și AGERPRES, în scopul creșterii taxei radio-tv la un nivel corespunzător de finanțare, prin consultarea cu organizaţiilor sindicale şi profesionale. Modificarea sistemului de finanțare al AGERPRES cu scopul de a o face o instituție media autentică în care angajaţii să nu mai fie consideraţi funcționari publici.

5.     Respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii, Legii Sindicatelor, Legii Patronatelor, contractelor negocierilor colective, conflictelor de muncă care ar duce la desfiinţarea „ramurii mass media” ca entitate recunoscută în dialogul social, inclusiv prin apelarea Curții Constituționale sau a instituțiilor europene.

Profesionalism și etică:

1.     Consolidarea şi dezvoltarea rolului funcţionării Comisiilor Paritare la nivel de  ramură.

2.     Crearea Tribunalelor Muncii.

3.     Ridicarea problemei plății jurnaliștilor pe drepturi de autor în locul unor salarii pe carte de muncă.

4.     Respectarea și aplicarea Legii Române în cazul Comitetelor Sectoriale.

5.     Promovarea Codului Deontologic.

6.     Promovarea unei dezbateri privind importanța unei noi abordări privind responsabilitatea și etica mass-media, crearea și consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesioniști media și organizații ale societății civile, dar nu din reprezentanți ai statului sau ai instituțiilor politice.

7.     Dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universități, precum și introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

Mediul de afaceri din presă

1.     Acordarea aceluiași TVA ca în alte țări europene.

2.     Dezvoltarea, în cadrul unui parteneriat între autorități, patroni și angajați, a unor modele de sprijin public pentru media naționale și locale.

3.     Implicarea la nivel oficial în salvarea și redeschiderea celei mai mari societăți de distribuție a presei RODIPET


[1] Comisia paritară reprezintă, potrivit Legii Contractelor Colective, un tip de Consiliu de Administraţie la nivel de Ramură/Unitate. Din Comisia Paritară fac parte reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale, semnatare ale Contractului Colectiv. Obligația Comisiei Paritare este de a rezolva toate problemele generate de aplicarea și implementarea Contractelor Colective la nivel de Ramură. Deciziile Comisiei Paritare sunt obligatorii pentru angajatorii și angajații din Ramura respectivă. Potrivit Regulamentului de funcționare, Comisia Paritară poate verifica respectarea Contractelor Colective în orice instituție. Acestea sunt obligate  să le respecte. Dacă un angajator nu aplică decizia Comisiei Paritare, angajatul poate acționa în judecată patronul, iar instanța poate considera  în favoarea angajatului decizia Comisiei Paritare.

Citeşte şi
IDJ (International Federation of Journalists) s-a solidarizat cu adiliatul său din România, MediaSind, în condamnarea
FIJ (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor) a reacţionat dur la agresarea şi baterea jurnaliştilor în timpul
Jurnalistul Rareş Bogdan anunţă că soţia şi băiatul său au fost agresaţi de un individ
Andrei Gheorghe, jurnalist de radio şi televiziune, actor, activist civic, a încetat din viaţă. Nu
De-a lungul timpului, Ion Cristoiu a făcut un număr incredibil de volte. Dacă le urmăreşti,
Nemulţumit că starurile peremiste ale PSD ies în faţă şi consumă atenţia opiniei publice, primarul
Jurnalista Feri Predescu acâştigat la CEDO contra statului român, după ce a fost condamnată pentru
Zilele pe care Ovidiu Miculescu le are la conducerea Radio România sunt numărate, susţin surse
Ieri, a fost o întâlnire a viitorului şef mare de la România Liberă / Medien,
Astăzi e a treia aniversare a răpirii jurnalistului american Austin Tice în Siria. În urmă
Share