PSD a făcut praf Legea Avertizorilor de Integritate

Share

Camera Deputaților a adoptat recent Legea avertizorilor de integritate. România trebuia să transpună directiva UE din anul 2021, iar din iunie este în infringement.

Preşedintele Comisie Juridice din Camera Deputaţilor este Laura Vicol, deputat PSD, supranumită avocatul interlopilor.

Legea, necesară și pentru deblocarea banilor din PNRR, limitează însă drepturile avertizorilor de integritate.

Pandemia și schimbările politice din PNL au amânat termenul de adoptare a legii avertizorilor de integritate, care era necesară atât pentru ca România să nu intre în procedură de infringement, cât și pentru a putea accesa fonduri din PNRR.

După trei drafturi și doi miniștri ai Justiției – Stelian Ion și Cătălin Predoiu – legea a fost votată în Camera Deputaților pe repede înainte cu 216 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR și minorități) din cele 280 valabil aprobate. 55 de deputați au fost împotrivă (USR și 13 neafiliați) și 8 s-au abținut.

Legea a suferit modificări majore față de proiectul cu care Ministerul Justiției venise în Parlament și despre care, spun surse judiciare, fusese agreat cu Comisia Europeană.

De altfel, România este în procedură de infringement de la începutul lunii iunie pentru că nu transpusese directiva într-un timp rezonabil.

Mai multe asociații și avertizori de integritate arată că directiva nu a fost transpusă întocmai în legislația românească și spun că, în actuala formă, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecție, deci sunt pe cont propriu.

Alte prevederi care încalcă drepturile avertizorilor sunt:

– Dispariția principiului bunei-credințe a avertizorului în interes public, cum e cerută în directivă;

– Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional;

– Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;

– Companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente;

– Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puțin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiași raportări;

– Avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni și doar dacă au raportat intern în prealabil.

– Asociațiile asemnatare ale protestului spun că prin Legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor.

„De exemplu, sintagma “raportarea este necesară la momentul formulării ei”, fără a se explica pentru ce să fie necesară”, exemplifică semnatarii.

Un alt lucru nou care restrânge rolul și puterea avertizorilor este impunerea unei ierarhii a canalelor pe care le poate folosi avertizorul când sesizează o problemă, explică, pentru Europa Liberă, expertul anticoruție, Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă.

„Întâi trebuie să adreseze instituției din care face parte, apoi trebuie să se adreseze autorităților de aplicare a legii: Agenției Naționale de Integritate. După care – și ăsta e un amendament care nu-și avea rost și a fost introdus la Comisia juridică – după ce trec trei luni abia, să poată să se adreseze public și să publice acele informații”, explică Nicolae.

În plus, procedura trebuit făcută în anumite condiții pentru că altfel este invalidată.

Share