Presa „română” a „înnebunit” „de tot” cu „ghilimelele”

Share

Există o adevărată boală, pe care am semnalat-o de mai multe ori şi pe care am denumit-o „ghilimelită”. În curând, vom încadra şi semnele de punctuaţie cu ghilimelele!

Odată la trei cuvinte, orice român care se respectă pune în cadrează cu ghilimelele câte un cuvânt. De ce, dacă îl întrebi, nu ştie să-ţi spună exact. După instinct, însă după unul eronat. Dacă insişti, înţelege că o faci pe deşteptul. Are alte priorităţi.

Nebunia aceasta cu ghilimelele, care s-a răspândit ca o pecingine prin toată presa şi face ravagii în audiovizual (unde oameni respectabili şi curve teleaste deopotrivă, în loc să-şi folosească inflexiunile vocii, ridică câte două degete de la cele două mâini, încârligate prin aer, făcând cu ochiul și înclinând capul ușor, într-o schimă cu subânțeles), a pornit de la slaba pregătire a profesorilor de limba română şi s-a trasmis ca o boală lingvistică gravă în toată societatea românească.

În prezent, există oameni foarte serioşi cărora, dacă le spui ceva despre povestea asta cu ghilimelele, dacă le faci cea mai mică observaţie, se simt jigniţi de moarte: cum să le spui tu lor, ei ştiu mai bine decât tine!

Vom trece acum la exemple foarte concrete, dar nu înainte să dăm definiţia:

Ghilimelele (sau semnele citării) sînt semne grafice pereche, folosite de regulă pentru a marca un fragment reprodus întocmai după cum a fost spus sau scris de cineva. Ele se plasează la începutul și la sfîrșitul pasajului citat, indiferent de lungimea acestuia, deși unele stiluri de redactare pot prevedea și alte reguli. Ghilimelele se pot folosi și în alte scopuri, de exemplu pentru a marca o denumire, un titlu, o ironie etc.

Forma grafică a semnelor citării și regulile care le stabilesc uzul diferă de la o limbă la alta.

Atenţie la această ultimă frază, ea este esenţială. Exemplu: Mediafax, ştire de astăzi:

(intro) Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Iaşi, că preşedintelui Traian Băsescu „i-a intrat în sânge să dea ordine procurorilor”, el spunând că acest lucru este „absolut anormal”, iar şeful statului nu înţelege ce se întâmplă în România.

Trecem peste faptul că niciodată complementul circumstanţial de timp („, luni, la Iaşi”) nu se desparte de predicat prin virgulă atunci când este după predicat, ci numai facultativ, atunci când vrei să îl subliniezi, când este înainte de predicat. Complementele circumstanțiale succesive (enumerare) se despart între ele prin virgulă: Luni, la Iaşi, premierul Victor Ponta etc…

Primul citat din Victor Ponta este un citat de tip intars dat corect. În schimb, al doilea este dat greşit, pentru că încadrează exclusiv cuvintele rostite de sursa citată şi se înţelege că numai absolut anormal nu este. Corect ar fi fost ca acest al doilea citat intars să fi fost dat astfel:

(…) el spunând că acest lucru „este absolut anormal”, iar şeful statului (…)

… pentru că „unele stiluri de redactare pot prevedea și alte reguli”. În acest caz, este vorba despre încadrarea citatului intars cu ghilimelele, împreună cu un cuvânt de legătură – o prepoziție, o conjucție, un adjectiv, un verb etc., în acest caz fiind vorba despre un predicat (este), pentru naturalețea trecerii de la textul de lansare a citatului la citatul însuși, dar și pentru păstrarea sensului cuvintelor citate. Tatăl meu, profesor de română, numea aceasta „naturalizarea citatului intars”.

Această eroare este tipică presei române şi vine în jurnalistica noastră autohtonă dinspre ştirea de agenţie de presă, de la externiştii de limbă engleză. Cum am atras atenţia…

Forma grafică a semnelor citării și regulile care le stabilesc uzul diferă de la o limbă la alta.

Bine, că însuşi textul citat are o greşeală, corect era „regulile pe care le stabilesc”, dar nu acesta e subiectul nostru.

Regulile citării în limbile latine sunt diferite de acelea din limbile anglo-saxone. Limba română contemporană folosită în presa scrisă este acaparată, în spiritul citării, de sistemul de citare din presa anglo-saxonă. Să citim această ştire Reuters foarte simptomatică:

(după intertitlul CONSUMERS FIRST) A Yahoo representative said that the company has „moved faster in the past year than anytime in our recent history” to launch better products and to „evolve” the ads on its websites.

Din engleză, mot-a-mot, externistul a tradus prima dată, ca idee,

(…) să lanseze produse mai bune şi să facă să «evolueze» reclamele pe website-urile proprii (…)

Corect, în spiritul limbii române, ar fi fost să adapteze, încadrând cu ghilimelele „să evolueze”, pentru că în limbile latine cuvântul singur pus între ghilimele îşi schimbă dramatic sensul. Astfel, „evolueze” înseamnă defapt un ironic „involueze”, pe care autorul care a făcut această greşeală şi-l asumă şi nici nu ştie ce face.

Dar acesta este doar modul cel mai intelectual de a folosi aiurea ghilimelele. Azi, românii, impregnaţi dinspre presa de proastă calitate, scrisă de agramaţi, încadrează între ghilimelele obsedante orice cuvânt mai aparte sau orice adjectiv: anonim, frumos, urât, bun, rău, amical, dulce, periculos, perspicace. De aici ironia noastră din titlul postării.

Să citim ediţia electronică de azi a Ziarului Naţional, unde e şef vechiul nostru coleg de la EvZ de pe vremuri, Gică Voicu.

TitluVarujan Vosganian a „smenuit” ordinele de ministru pentru Ioan Niculae

Ay, Maria! Que porqueria barosana! Adică defapt nu a şmenuit, e doar aşa, la derută zis sau cum? Ce bine pentru presă că avocaţii nu prea ştiu gramatică, pentru că ar putea să intenteze o ploaie de procese jurnaliştilor români şi organelor de presă la care aceştia scriu!

Ce găsim în această ştire? Un şapou frumos:

Dupa dezvaluirile din „Natonal” privind folosirea „softului spion” la institutia pe care o conduce, directorul Cristian Atanasie Dutu trebuie sa faca fata unor noi anchete. Este vorba despre alte acuze, cel putin la fel de grave, aduse de catre mai multi angajati ai Directiei Venit Buget Local Sector 2.

Adică defapt nu este un soft spion? Ay, Maria, que porqueria barosana! Trecând peste faptul că numele ziarului e pocit…

Dezastrul este însă acolo unde sunt angajați cei mai slabi jurnaliști: la știrile și articolele mondene. Iată acest exemplu:

(…) George a ajuns pe prima pagina a ziarelor dupa ce a fost acuzat ca s-ar fi „lipit” de bricheta in valoare de 400 de euro a milionarului Rani Adamescu (…)

Adică în realitate s-a dezlipit! E bine de ştiut. Dumnezeule, câte lucruri interesante afli din presă!

Să trecem acum la acest superb articol din Cancan:

(titlu) Ei sunt traficantii care l-au „turnat” pe Salam ca detine droguri!

Adică defapt nu l-au turnat, l-au protejat? Ay, Maria, que porqueria barosana!

(două fragmente de text) Florin Salam este acuzat de detinere de droguri in vederea consumului, dupa ce a fost turnat de doi traficanti internationali. Acestia au fost deconspirati, in urma cu zece zile, pentru mai multe “importuri” din Costa Rica.

Adică defapt e vorba despre exporturi? Ay, Maria, que porqueria barosana!

Andrei Gheorghe Pascaru este cel care a planuit intreaga afacere, insa a mai chemat o mana de “ajutor”, pe (…), jandarm la o unitate din Vaslui.

Adică numai ajutor nu a fost ăsta? Ay, Maria, que porqueria barosana! Ştiu, „ce porcărie mare” în spaniolă era tradus corect „que gran lío” şi nu am pus „porqueria barosana” între ghilimele…

Share