Înţeleg că numele meu a fost pomenit azi într-o conferinţă de presă în contextul noii tâmpenii scoase pe gură de senatorul PNL Ioan Ghişe – Legea Jurnalistului.
FOTO: News FM
Ghişe a produs în această conferinţă un tip pe nume Jan Ciochină, care a spus că “proiectul de lege nu este o noutate, acesta fiind propus de către asociaţia sa celorlalte asociaţii de jurnalişti încă din 1998″ (cf. Mediafax).
Pe aici pe undeva, nea Ciochină ăsta a zis că inclusiv eu aş sprijini inepţia lui. Asta e însă o imposibilitate – nu obişnuiesc să mă asociez cu persoane care poartă cămaşa înnodată la spate, şi nici nu le susţin ideile; nu de alta, dar astea sunt chestiuni pentru absolvenţii de Medicină, nu pentru mine.
Prin anii ‘90, Jan Ciochină era un personaj turbulent care intra la conferinţele de presă ale partidelor ca să explice el care-i treaba cu democraţia, francmasonii şi conspiraţia mondială a merdenelelor uleioase.
Era genul de tip de la care te poţi aştepta nu doar să construiască săptămânal câte un perpetuum mobile, ci şi să te pândească noaptea în holul blocului ca să-ţi arate cum funcţionează.
Printre altele, era şi preşedinte al numeroase asociaţii şi organizaţii de apărare a deosebit de multe lucruri. Câte personalităţi avea, de fapt, cred că nici el n-a reuşit vreodată să înţeleagă.
Că s-a întâlnit cu Ioan Ghişe şi că s-au plăcut de la prima vedere trebuie să fi fost, în acest context, o inevitabilitate istorică.
Ghişe, dacă vă amintiţi, este politicianul care, acum vreo doi ani, cerea să-i numere cineva ştirile pozitive şi negative, ca să rămână el echilibrat mintal.
Acum, a găsit un eşuat care ar vrea să-şi generalizeze experienţa personală şi să impună controlul psihiatric periodic pentru jurnalişti.
Pe onoarea mea, când oamenii de ştiinţă vor reuşi să afle ce se află în capul acestor nefericiţi, umanitatea va face, cu siguranţă, un pas înainte. Nu mare, dar măcar încurajator.
Deci – nu, nu susţin şi nici n-am susţinut vreodată tâmpeniile lui Ghişe, Ciochină sau ale oricărui alt ratat care vrea să restrângă libertatea de exprimare.
Asta ne mai trebuie acum, când oricum n-a mai rămas mare lucru din jurnalism prin România.
Sursa: Amar de Zi
NOTA: No-i fi eu de acord cu ce intoxicare editoriala fac Antenele, dar Vlad Petreanu este unul dintre meseriasii carora se datoreaza ce se intampla bine in Intact. A scris atat de bine intro-ul (pentru ne-jurnalistii care citesc, prima fraza din articol), ca a nimerit-o exact de fix 60 de semne cu spatii, maximumul pe care-l indexeaza Google in description. Cat despre cele scrise de Vlad: iata o versiune a ceea ce poate fi spus despre cupla Ghise – Ciochina, fara sa jignesti oamenii si, in acelasi timp, punand definitiv lucrurile la punct. Cu eleganta.