home MASS MEDIA Jim Boumelha (IFJ) susţine revendicările MediaSind

Jim Boumelha (IFJ) susţine revendicările MediaSind

Share

Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Jim Boumelha, a participat la dezbaterea “Presa în criză. Modele de business în instituţiile media”, organizată de Agenţia Naţională de Presă Agerpres şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

Boumelha a discutat despre influenţa crizei economice asupra existenţei şi evoluţiei mass-media, susţinerea financiară a instituţiilor de presă şi modificările ce se impun în legislaţie în cazul instituţiilor publice media.

Referitor la criza din mass-media, preşedintele FIJ a susţinut că a fost accelerată de criza economică şi că a apărut cu mult timp înaintea acesteia.

Jim Boumelha

“Jurnalismul digital face ca ziarele şi televiziunile să înceapă să dispară. Accesul la Internet e gratuit şi facil. Revoluţia Internetului a ajutat practic la declinul presei tradiţionale. Jurnalismul, în lume, trebuie reinventat “

Preşedintele FIJ a subliniat că Guvernul are datoria să sprijine jurnalismul. El a arătat că există şanse foarte mari de reuşită pentru jurnalismul care se practică în România.”Observăm cum ziare care luptă să supravieţuiască au îmbrăţişat varianta digitală. Am observat entuziasmul şi oameni care doresc să investească în viitorul presei din România”, a spus Jim Boumelha.

Soluţiile de salvare a industriei de media transmise Guvernului şi Parlamentului

Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a prezentat soluţiile propuse de FRJ MediaSind, Patronatul Presei din România, Active Watch, Sindicatul Unit al Salariaţilor din Societatea Română de Radiodifuziune, Sindicatul Liber al Salariaţilor din Regia Autonomă Monitorul Oficial, Sindicatul 2002 al Salariatilor din Societatea Română de Televiziune, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionisti din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Federaţia Artiştilor Interpreţi din România şi alte organizaţii ale societăţii civile (document anexat) pentru rezolvarea problemelor din mass-media, soluţii care au fost transmise premierului Victor Ponta şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea.

Prin acest demers, organizaţiile societăţii civile au solicitat eliminarea din strategia naţională de apărare a ţării a prevederilor referitoare la vulnerabilitatea presei la siguranţa statului, depolitizarea conducerilor instituţiilor publice din mass-media, modificarea HG nr 1260/2011pentru ca sectoarele „Mass-Media” şi „Cultură” să fie considerate sectoare distincte ale economiei naţionale, astfel încât jurnaliştii să nu piardă drepturile obţinute prin contractul colectiv din mass-media, clauza de conştiinţă, Codul deontologic, etc., modificarea Legii de organizare a ANP AGERPRES pentru ca salariaţii acestei instituţii să primească aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi angajaţi din mass-media, modificarea legislaţiei muncii pentru deblocarea funcţionării dialogului social, anchetarea conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune pentru abuzurile săvârşite împotriva unui sindicat al instituţiei, acordarea industriei de media a aceloraşi facilităţi fiscale existente în Uniunea Europeană, redeschiderea reţelei de distribuţie RODIPET şi altele.

La rândul său, preşedintele Comisiei de cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a afirmat că presa din România trece printr-o criză generată de cea economică şi a apreciat că există o criză structurală determinată de digitalizarea presei.

Directorul general al Agerpres, Alexandru Giboi, a vorbit despre modificările legislative care ar trebui operate în ceea ce priveşte funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă, subliniind că discuţiile ar trebui purtate fie către o finanţare completă de către stat a instituţiei de presă, fie către o relaxare a legislaţiei.

Prezent la dezbatere, preşedintele-director general al SRTV, Claudiu Săftoiu, a menţionat că vizează amendarea legislaţiei referitoare la instituţiile media publice, arătând că există prevederi care le împovărează. El a mai precizat că Televiziunea Publică se îndreaptă într-o direcţie bună.

Săftoiu: “TVR nu mai are nevoie de ajutorul statului ca să se susţină. Suntem stabilizaţi financiar şi economic în acest moment. Avem un deficit enorm pe care însă îl putem plăti prin reeşalonarea datoriilor”

Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a arătat că modificarea legislaţiei privind finanţarea şi statutul angajaţilor instituţiilor de presă ţin de voinţa politică.

Avădani: “Ar fi bine să discutăm despre rolul statului în mass-media. Există probleme de legislaţie în AGERPRES şi de arhitectură legislativă în SRR şi SRTV”

De asemenea, aceasta a afirmat că observă o modificare a raporturilor în relaţia dintre angajat şi angajator, în defavoarea jurnalistului şi de asemenea, observă o reducere a protecţiei liderilor sindicali.

Preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, Mircea Toma, a subliniat că prioritar pentru instituţiile media este consolidarea acestora şi independenţa editorială. Acesta a subliniat necesitatea depolitizării acestor instituţii publice de media.

Toma: ”Politicile de media sunt făcute de stat, de guvern si de autorităţile locale. TVR, Radio publice sunt vocea guvernării sau nu? Iar dacă se acceptă acest lucru se poate ajunge la aceeşi situaţie ca în Italia, unde presa lui Berlusconi controlează agenda publică“

Leonard Pădureţ, preşedintele Federaţiei Artiştilor Interpreţi din România asusţinut necesitatea separării sectorului Cultura de Mass-Media pentru ca salariaţii şi angajatorii din aceste importante domenii de activitate ale economiei naţionale să-şi poată negocia, în mod legal, drepturile şi obligaţiile.

După dezbatere, Jim Boumelha a avut o întâlnire comună cu conducerile FRJ MediaSind şi ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România, unde s-a discutat despre impactul dezastruos asupra angajatului generat de actuala legislaţie a muncii.

Liderii sindicali au arătat cum în România a fost desfiinţat până şi dreptul la grevă, susţinând că organizaţiile sindicale nu mai pot să-şi apere membrii nici măcar în faţa instanţelor de judecată.

Boumelha a promis că va acorda tot spijinul său pentru rezolvarea problemelor ridicate în faţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Parlamentului European.

De asemenea, s-a discutat despre votarea unei moţiuni de protest la Congresul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor ce va avea loc peste două săptămâni la Bruxelles, împotriva abuzurilor din radioul public privind concedierea preşedintelui Sindicatului Unit al Salariaţilor din SRR şi reprezentantul ales al salariaţilor în Consiliul de Administraţie al SRR, Adrian Moise, spargerea sediului şi sechestrarea documentelor organizaţiei sindicale.

Având în vedere sprijinul constant pe care Jim Boumelha l-a acordat jurnaliştilor români, Comitetul Executiv al organizaţiei i-a acordat titlul de Membru al Consiliului de Onoare al FRJ MediaSind.

Jim Boumelha şi-a început cariera în jurnalism în anul 1979. Timp de 12 ani a redactat articole, a transmis corespondenţe şi a făcut interviuri. A colaborat cu “The Guardian” şi “Tribune”. Publică cu regularitate articole în paginile publicaţiilor sindicatelor. În 1992 este ales preşedinte al Sindicatului Naţional al Jurnaliştilor din Marea Britanie şi Irlanda şi membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ). După 15 ani de activitate în cadrul FIJ, Jim Boumelha este ales, la Congresul de la Moscova din 2007, preşedinte al organizaţiei, fiind reales după 3 ani la Cadiz, Spania. Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) este cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor din lume, reprezentând peste 600.000 de jurnalişti din peste 117 state. Din anul 1926, FIJ luptă pentru drepturile sociale şi profesionale ale jurnaliştilor din toate sectoarele mass-media – ziare, radio, televiziune, online sau agenţii. FIJ vorbeşte în numele jurnaliştilor în cadrul Naţiunilor Unite, iar prin grupul său european, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, reprezintă jurnaliştii în cadrul Parlamentului European şi al Comisiei Europene. FIJ îşi are sediul la Bruxelles şi birouri regionale la Caracas, Dakar şi Sydney. Preşedinte al FIJ este Jim Boumelha, ales pentru al doilea mandat consecutiv.

Share