Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care dezincriminează conflictul de interese. De neînţeles este faptul că a făcut acest lucru fără să ceară reexaminare. Constituţia îi permitea să retrimită legea la Parlament.
Oltea Şerban Părău, condamnată definitiv, conflict de interese
Legea a fost atacata la Curtea Constitutionala de catre USR, PMP si PNL. Dar CCR a decis pe 14 iunie sa respinga sesizarea.
Curtea a statuat ca restrangerea sferei incriminarii infractiunii de conflict de interese nu este de natura a incalca dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul international si dreptul intern, prevazute la art.11 din Legea fundamentala.
, se arata in comunicatul transmis atunci de CCR.
Iohannis a promulgat. Articolul 77 din Constitutie privind promulgarea legilor
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Ce se află în spatele deciziei lui Klaus Iohannis
Camera Deputatilor a adoptat aceasta lege pe 25 aprilie, cu 187 voturi „pentru”, 71 „impotriva” si 6 abtineri. La acea vreme, deputatul USR Stelian Ion, membru in Comisia Juridica, a declarat de la tribuna plenului ca, prin acest proiect, „se desfiinteaza practic conflictul de interese”.
„Constatam ca vin tavalug unele dupa altele acest proeicte care slabesc lupta impotriva coruptiei” a spus el.
Ce se modifica
Proiectul modifica articolele 301 si 309 din Codul Penal.
Cum era pana acum definit in Codul Penal conflictul de interese (Art. 301)
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Cum arata din momentul intrarii in vigoare a legii
„Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane”
Art. 301:
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau indeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.
De asemenea, s-a votat si eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301