Generalizările în jurnalism – fotbal fără minge (Ghid Jurnalism)

Share

V-aţi imaginat vreodată un meci de fotbal fără minge? La fel ar arăta şi o zi din viaţa unui jurnalist dacă în centrul valorilor sale nu s-ar afla adevărul. Şi, deşi pare un păcat minor, a generaliza e echivalent, în cazul unui jurnalist, cu a minţi.

Faptul că o statistică arată că peste 70% din medici iau şpagă nu te îndreptăţeşte să spui că “medicii iau şpagă”. Nu există nicio scuză, chiar dacă n-ai făcut-o intenţionat. Aş putea spune, dacă aş ignora dintre circumstanţele atenuante prostia şi neatenţia, că prezentarea unui caz particular drept o situaţie generală de către un jurnalist se numeşte manipulare.

Câteva exemple de generalizări

1) Confuzia între majoritate şi întreg

O găsim cel mai uşor în ştirile despre sondaje şi statistici. Putem avea tendinţa ca atunci când procentul este mai mare de 50% să asociem imprecis cu 100%. De exemplu, “90% din studenţii români cred că diplomele nu au valoare” poate fi transformat, din neatenţie, în “Studenţii români nu mai cred în valoarea diplomei”. Dar ar fi incorect să-i includem şi pe ceilalţi 10% în aceeaşi categorie.

Un alt exemplu: “Romanii sunt datori vanduti. Aproape 1 milion nu mai tin pasul cu ratele”. Titlu care se contrazice după prima propoziţie 🙂 Bun, deci românii sau doar ăia un milion dintre ei?

Dintr-un alt titlu, putem deduce că românii cam au obiceiul să se sinucidă şi că, mai nou, şi-au schimbat motivaţiile: “Românii nu se mai sinucid din dragoste, ci din cauza crizei economice”… citeste tot aici

Share