CJUE: Marii corupţi ar putea rămâne cu condamnările anulate de CCR

Share

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) deschidere o posibilitate de evoluţie juridică spectaculoasă, în perioada următoare.

Completurile de trei judecători ale instanței supreme naționale au fost considerate greșit nelegal constituite decătre Curtea Constituțională a României (CCR), pentru motivul că nu sunt specializate în materie de corupție, conform avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Concluzia avocatului general al CJUE ar putea afecta soarta a zeci de dosare de corupție, în care au fost anulate sentințele date pe fondul cauzei, ca urmare a deciziei CCR, informează Ziare.com.

Pe listă, se află nume grele ale vieții politice românești, ca Darius Vâlcov, Dan Șova, Sebastian Ghiță, Andreea Cosma sau Viorel Hrebenciuc.

Bobek propune Curții să declare că “articolul 325, alineatul (1) TFUE se opune unei decizii a unei curți constituționale naționale, precum Decizia nr. 417/2019, prin care se constată nelegalitatea compunerii completurilor de judecată ale instanței supreme naționale, care se pronunță în prima instanță asupra unor infracțiuni de corupție, pentru motivul că aceste completuri nu sunt specializate în materie de corupție, deși judecătorilor care fac parte din completurile menționate le-a fost recunoscută specializarea necesară”.

Avocatul general al CJUE a prezentat concluziile, după ce mai multe instanțe din România au înaintat în anul 2019, Curții de Justiție o serie de întrebări preliminare, privind statul de drept, independența judecătorilor și combaterea corupției.

Bobek face referire la Decizia nr. 417/2019 a CCR, care a hotărât că procesele inculpaților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condamnați în primă instanță, până pe 23 ianuarie 2019, de completuri de trei judecători, dar care nu au o sentință defintivă, să fie rejudecate.

Concluziile avocatului general al CJUE nu au un caracter obligatoriu, dar sunt de regulă respectate de către CJUE.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene urmează să fie luată la o dată ulterioară și va avea un caracter obligatoriu pentru instanțele din România, pentru că dreptul european are întâietate în fața celui național.

Share