Altă trăsnaie. A apărut o hepatită inclasificabilă regular

Share

O hepatită acută de origine necunoscută a fost identificată la o fetiță de cinci ani, din zona București – Ilfov. După SARS, acum o să aprofundăm hepatitele?

Alte 169 de astfel de cazuri au fost înregistrate în 11 țări, potrivit Ministerului Sănătății. Din cazurile acestea de hepatită acută, extrem de agresivă, cel puțin un copil a murit și 17 au avut nevoie de transplant hepatic, a anunțat OMS, potrivit CNN.

Cazul din România vizează o fetiță de cinci ani. Starea copilului este stabilă, deși este internată încontinuare.

“Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nici o infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.

Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa.

Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter, la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat Ministerul Sănătăţii, conform HotNews.

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până pe 21 Aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută, în sensul că nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent, înregistrate la copii cu vârsta între o lună și 16 ani.

Acest cazuri de hepatită au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, şi niveluri ridicate ale enzimelor, care indică citoliză hepatică și icter.

Potrivit Ministerului Sănătății, din cele 169 de cazuri înregistrate în lume, la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate”, a spus OMS.

„În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”.

Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat.

Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice sau alanină aminotransaminaze și icter.

Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, a spus OMS, iar virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută — cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E — nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri.

Până pe 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a Americilor.

Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).

Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.

Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe.

Dar acești viruși sunt doar rar raportați ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.

OMS a spus că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.

Share