Adrian Severin cere SRI anihilarea magistraţilor anticorupţie

Share

Infractorul Adrian Severin, prins în flgrant de nişte jurnalişti, când era europarlamentar, nu se dezminte nici acum.

Adrian Severin, fost ministru și europarlamentar PSD, condamnat pentru corupție, cere SRI să întreprindă acțiuni de anihilare a magistraților care au contestat decizia CCR, prin care s-a statuat că hotărârea CJUE privind Secția Specială este neconstituțională.

„Avem toate motivele să credem că, în contextul războiului hibrid început de ceva vreme la scară mondială, o coloană a cincea a forțelor având interese divergente cu interesul național românesc acționează în justiția română.

Prejudiciile create României de această mișcare subversivă sunt imense și deja evidente. Deconspirarea și anihilarea ei sunt priorități urgențe pentru sistemul imunitar al statului, respectiv pentru comunitatea română de informații”, susține Severin.

„ÎN ATENȚIA SRI – UNITATEA PENTRU APĂRAREA CONSTITUȚIEI: CONSTITUȚIA ÎN PERICOL!

Douăzeci și patru de organizații ale unei așa zise societăți civile au cerut demisia membrilor Curții Constituționale a României pentru motivul că, printr-o decizie recentă, aceasta a stabilit preeminența Constituției române asupra dreptului UE și hotărârilor CJUE. Este vorba așadar despre un atac împotriva Constituției și prin aceasta, a statului, care excede dreptului la libera exprimare.

A cere demisia unor demnitari nu este, în sine, un act nepermis sau suspect. În speță, însă, demisia este cerută pentru vina de a fi apărat Constituția și este o recunoaștere a intenției de răsturnare a ordinii create de aceasta, prin metode care nu au legătură cu procedura legală de revizuire a legii fundamentale.

Pe de altă parte, aparența creată prin numărul mare de entități colective solicitante (care la o cercetare chiar și sumară se va dovedi că în realitate nu adună mai mult decât câteva sute de membri), este menită să inducă în populație sentimentul iminenţei unei vaste confruntări civile și să-i pună sub teroare pe membrii CCR, dar și pe magistrații români care acționează în respectul Constituției.

În același timp, inventând un conflict între CCR, garantul Constituției și, prin aceasta, al suveranității statului în cadrul ordinii europene, și instituțiile UE, inițiatorii cererii de demisie încearcă să împingă România într-un litigiu cu UE, implicând-o pe această într-o luptă având ca obiect deposedarea statului român de atributele suveranității sale.

Această acțiune care, în mod evident, tinde să deruteze opinia publică, și așa puțin informată pe tema delicată a raporturilor dintre Constituțiile naționale, legislația internă și dreptul european, asmuţiindu-o (sic!) împotriva unei instituții constituționale, se coroborează suspect cu gestul Procurorului General al României, Gabriela Scutea, care, printr-o scrisoare adresată tuturor parchetelor, încălcând grav principiul autonomiei procurorilor, de care altminteri se face atâta caz, le-a indicat să sfideze Constituția României și deciziile CCR, în acest sens punând în instanțele de judecată concluzii împotriva actelor de urmărire penală săvârșite de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pe motivul (mincinos) că desființarea acesteia ar fi fost decisă de CJUE .

Alături de caracterul antistatal al acestui demers, transformarea controlului ierarhic al procurorilor în ordin de a trece peste conștiința lor profesională pentru a susține, de fapt, o agendă politică străînă de interesul națiunii, o face incompatibilă pe Scutea cu funcția pe care o deține în fruntea Parchetului General de pe lângă ICCJ.

Instigările anticonstituționale ale Procurorului General care ar trebui să determine CSM la scoaterea sa imediată din magistratură (în orice țară civilizată o asemenea măsură ar fi fost luată deja), se asociază cu o recentă hotărâre definitivă a Curții de Apel Pitești, prin care, de asemenea, sub cuvânt că s-ar pune în aplicare o decizie CJUE, altminteri abuziv interpretată, s-a urmărit subminarea ordinii constituționale a statului prin negarea supremației Constituției Republicii în raport cu dreptul UE și totodată, negarea statutului constituțional al Parlamentului României de reprezentant suprem al poporului și unica autoritate legislativă. Pretinzând că aplică o dispoziție a CJUE în realitate inexistentă, respectivul judecător a încercat și în mare măsură a reușit să dea o dublă lovitură: să confiște puterea judecătorească punându-o în slujba unei agende politice antinationale străine ei și să aducă puterea legislativă în subordinea acesteia.

Nu este un secret pentru nimeni că o serie de alți judecători care în trecut au încălcat obligația de rezervă pentru a adopta un partizanat militant în promovarea unei anumite viziuni politice referitoare la organizarea justiției naționale, sunt pregătiți, sub coordonarea unor forțe oculte, a căror prezența se simte, a căror natură se intuiește dar a căror adresa exactă nu se știe, să procedeze în mod similar cu judecătorul Curții de Apel Pitești.

În aceste condiții, avem în față ochilor suficiente date din care să rezulte că se pune în aplicare un plan de acțiuni bine concertate având că scop inducerea haosului în sistemul judiciar național, detronarea Constituției din rangul de lege a legilor menită a circumscrie întreagă ordine de drept națională și, astfel, subminarea suveranității naționale și falimentarea statului.

Iată suficiente rațiuni pentru că Serviciul Român de Informații să treacă de îndată la identificarea și luarea în evidență a tuturor membrilor celor douăzeci și patru de organizații așa zis civice care au declanșat campania împotriva CCR, urmând să stabilească sursele de finanțare ale acestora și legăturile lor cu orice alte entități terțe susceptibile a viza vulnerabilizarea siguranței naționale a României. Opinia publică ar trebui apoi informată cel puțîn în legătură cu identitatea organizațiilor fictive, precum și cu aceea a liderilor acestei acțiuni. Evident, originea fondurilor lor financiare este o altă informație de interes public.

Totodată, SRI este obligat să identifice magistrații care alcătuiesc mișcarea împotriva Constituției României din cadrul sistemului judiciar. Avem toate motivele să credem că, în contextul războiului hibrid început de ceva vreme la scară mondială, o coloana a cincea a forțelor având interese divergente cu interesul național românesc acționează în justiția română. Prejudiciile create României de această mișcare subversivă sunt imense și deja evidente. Deconspirarea și anihilarea ei sunt priorități urgențe pentru sistemul imunitar al statului, respectiv pentru comunitatea română de informații.

Este momentul că SRI să dea testul public al loialității față de națiunea română, fiind imposibil că toți patrioții să fi dispărut din cadrul acestei instituții. După ce a comis păcatul încercării de a controla justiția, este cazul că SRI să se revanșeze în față națiunii și a propriei conștiințe debarasand justiția de mișcarea anticonstituțională care a penetrat-o, și să neutralizeze batalioanele de asalt deghizate în societate civilă, care, în numele unui fals europenism, o susțîn agitând stradă prin tot felul de inițiative destabilizatoare.

Abia în acest scop, cooperarea SRI cu CSM ar fi salutară, în timp ce, printr-o comisie specială de anchetă, Parlamentul s-ar cuveni să impulsioneze, sprijine și supervizeze această necesară acțiune pro-constituțională de igienizare a spațiului public și a justiției”, a scris Severin, pe Facebook.

Remarcaţi faptul că Severin este unul dintre exponenţii lumii politice româneşti care mutilează limba română, punând virgulele la întâmplare, la harneală.

Nu mai puțîn de 25 de organizații din România și ale românilor din diaspora solicită demisia celor șapte judecători CCR care au decis că hotărârea CJUE privind Secția Specială este neconstituțională.

„Curtea Constituțională refuză să respecte hotărârea CJUE din dată de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care și desființarea Secției speciale. CCR impune judecătorilor naționali că, din moment ce a fost decisă în România constituționalitatea înființării Secției speciale, ei să nu poată aplică direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secții”, subliniază semnatarii.

Share