Un contract de cesiune a drepturilor de autor trebuie sa fie un document extrem de scurt, de cateva randuri, care sa contina, clar si simplu, cateva
lucruri, nimic mai mult. Orice altceva, precum istoria universului in noua pagini de text contractual, cum este cazul monstruozitatii, e ilegal.
FOTO: MySpace. Propaganda
Capitolul VI.1.5: “Beneficiarul dobandeste si dreptul de a folosi numele si imaginea Autorului, in legatura cu utilizarea Creatiilor/Produselor Jurnalistice”.
Dupa ce ca le faci cum vrea muschii lui Vantu, pe creaturile ce rezulta o sa-ti apara numele, de te vei umple tot tu de tot oprobriul public, pana la saturatie, mult dupa ce dominatia mediatica a mogulului poate nici nu va mai exista in mass-media romana, iar Realitatea Media se va spala pe maini de tine ca Pilat din Pont.
Am dreptul sa-ti folosesc numele si imaginea ta? Am. Oricand doresc eu, pe orice. Si pe hartia igienica parfumata de la buda, daca asa ma taie capul pe mine, Realitatea Media. Imaginati-va: hartie igienica inscriptionata Cristina Porumbel! Servetele inscriptionate Cristina Sincai! Suna bine? Va dati seama ce promovare eficace va face mogulul?
citeste si:
(I). Sclavi la mogul
(II). Ce este dreptul de autor
(III) Fara constiinta
Alt exemplu: marele actor Victor Rebengiuc a fost odata, sa zicem, in studio la Realitatea TV. Ce a spus el, imaginea sa, numele sau ar putea fi folosite pe posturile de tembelviziune ale mogulului, conform unui astfel de contract, pana la saturatie si in tot felul de contexte mizerabile, dupa cum vrea muschii Vantului.
NICI UN DREPT: Monstruozitatea e nelimitata teritorial
Capitolul VI.3: “Caracterul (natura) cesiunii: Cesiunea […] este efectuata cu caracter exclusiv in favoarea Beneficiarului”. Este si nelimitata teritorial, frate (VI.4)! Sa nu uiti, Darie – nelimitata teritorial! Adica este valabila si pe planeta Uranus, de exemplu, nu?
Si monstruozitatea, asa cum observa si comenteaza liderul MediaSind Cristi Godinac, continua, de exemplu cu VI.7.2: “Autorul nu va pastra nici un Drept asupra Creatiilor/Produselor Jurnalistice, intelegand prin aceasta ca nu va pastra nici macar dreptul de utilizare separata a propriei sale Creatii, prevazut de Legea 8 pentru ipoteza operelor comune”.
NICI UN DREPT! NICI UNUL! Dupa cum se observa, asa cum ne atrage atentia liderul sindical, acest text contractual intra in coliziune, asa cum recunoaste si autorul textului, cu Legea 8/1996 a dreptului de autor. Ce se intampla in aceasta situatie (pentru ca este bine sa explicam si aceasta)? Contractul este nul de drept.
Dar, atragem noi atentia, daca vrei sa dai in judecata infractorul care te-a facut sa semnezi un act ilegal, ai un proces pe Drept Civil, pe care tu, cesionar, va trebui sa-l intentezi.
Pentru acest proces, cesionarul va trebui sa plateasca un timbru in suma consistenta. Acest timbru reprezinta 10% din suma ceruta ca despagubire. De exemplu, daca dai in judecata Realitatea Media, cerand 100.000 de euro despagubiri, trebuie sa platesti un timbru vesel si sprintar de 10.000 de euro.
Intrebare: de unde iei acesti bani? Intrebare: are vreun jurnalist, dintre cei care nu s-au obosit pana acum sa dea in judecata mogulul pe zero lei cheltuieli de judecata, pentru ca nu i-au fost respectate drepturile pe Codul Muncii si Contractul Colectiv in Mass-Media, tragerea de inima si putirinta sa dea in judecata mogulul pe Codul Civil?
Cred ca nu, iar astfel va deveni sclavul perfect. Nema drepturi.
Capitolul VI.8.1: “[…] Autorul nu a incredintat si nu va incredinta gestiunea Drepturilor unui organism de gestiune colectiva sau altei entitati”. Si ce mai trebuie sa faca autorul asta? Sa stea in genunchi pe coji de nuca odata la cinci minute, in timpul orelor de program, ca asa vrea Vantu?
Capitolul VII. 1 (2): “Autorul accepta ca Beneficiarul detine dreptul de a ajusta cuantumul remuneratiei, atat in sensul diminuarii, cat si in sensul majorarii, in functie de volumul si complexitatea Creatiilor/Produselor Jurnalistice realizate si predate de Autor, potrivit comenzilor primite”.
Iar apare cuvantul care sfideaza clauza de constiinta: “comenzi”. Ceea ce e fantastic este ca oamenii acestia isi aroga dreptul, prin acest act contractual, sa iti mareasca si sa iti micsoreze remuneratia cand vor, cum vor, la bunul lor plac, pentru tot felul de motive arbitrare, precum “volumul si complexitatea Creatiilor/Produselor Jurnalistice”.
E bine, nu? Ce plictiseala era cand stiai sigur ca aduci acasa, la familie, la copii, pe data de cutare, exact atatia bani… Acum traiesti periculos, senzatii tari, dar ai sansa chiar sa castigi mai multi bani – iti spui, optimist. Dar daca in 90% dintre cazuri mogulul al carui sclav pe plantatie esti va face pe dracu-n patru sa-ti dea cat mai putini bani? E?
(va urma)