Traian Băsescu este avizat de un proiect de lege care, dacă va intra în vigoare, îi va crea mari probleme fostului şef al statului.
Camera Deputaților a decis ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român să fie retrase, dacă se dovedește că aceștia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.
S-au înregistrat 264 de voturi pentru, 3 contra și 11 abțineri.
Deputații au adoptat proiectul de lege de modificare a alin.b (3), al art.1, din Legea nr.406/2001, privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foștilor președinți ai României, a celei vizând existența dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.
„Nu beneficiază de prevederile prezenței legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat, citat de Agerpres.
Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de următoarele drepturi: a) folosință gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședința, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar; b) o indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu; c) pază și protecție, precum și folosință gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
Camera Deputaților este for decizional.
Secția de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul președinte a fost declarat în prima instanța colaborator al Securității.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București – instanța de fond – a admis acțiunea CNSAS și a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistrații de la Curtea de Apel București au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanța supremă – Secția de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Această secție a stabilit un prim termen al procesului, pe 16 octombrie 2020, pentru desfășurarea unei proceduri de regularizare.
Ulterior, Secția de contencios de la Instanța supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an și jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel București.
Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative, ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanță de CNSAS, rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe.