Stoltenberg: “Trebuie să ne asigurăm că istoria nu se va repeta”

Share

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, spune că războiul din Ucraina trebuie să pună capăt unui ciclu de agresiune rusă.

Stoltenberg: Să fim siguri că nu se repetă istoria

Acesta datează de mult mai mult timp decât invazia lansată de Moscova, în urmă cu un an, a declarat toltenberg, pentru Reuters, conform News.ro.

“Nu ştim când se va încheia războiul. Dar ceea ce ştim este că, atunci când războiul se va încheia, trebuie să ne asigurăm că istoria nu se va repeta”, a declarat Stoltenberg.

În ajunul împlinirii unui an de la atacarea Ucrainei de către Rusia, şeful NATO a arătat că invazia face parte dintr-un tipar mai larg, care a inclus acţiunile militare ale Rusiei în Georgia în 2008 şi în Donbas şi Crimeea, în Ucraina, în 2014.

Citeşte şi: Stoltenberg: NATO trebuie să crească producţia de arme

“Trebuie să ne asigurăm că vom întrerupe ciclul agresiunii ruseşti. Trebuie să împiedicăm Rusia să ciopârţească securitatea europeană”, a declarat el. Acest lucru înseamnă să ne asigurăm că “Ucraina are capacităţile militare, puterea de a descuraja alte agresiuni”, a precizat secretarul general al NATO.

Parteneriat

Dincolo de furnizarea de muniţii Ucrainei pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse, aliaţii NATO au început să discute cu Kievul despre un parteneriat pe termen mai lung, a declarat Stoltenberg.

Acest lucru presupune ca Ucraina să fie ajutată să-şi modernizeze instituţiile de apărare şi securitate şi să treacă de la echipamentele, doctrinele şi standardele din epoca sovietică la echivalentele lor din NATO, a arătat el.

Citeşte şi: VIDEO Stoltenberg: Suntem în cea mai mare criză de securitate dintr-o generaţie întreagă

Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi peste graniţa cu Ucraina în februarie anul trecut, în ceea ce numeşte o operaţiune militară specială, prin care afirmă că se opune ameninţărilor la adresa propriei sale securităţi.

Moscova a contestat afirmaţiile Occidentului, Kievului şi Tbilisi cu privire la acţiunile sale militare, spunând că a intervenit în Georgia pentru a proteja populaţia rusofonă din regiunile disputate de acolo, argument pe care îl reia şi în cazul Ucrainei.

Neagă de asemenea că i-a susţinut pe separatiştii proruşi din regiunea ucraineană Donbas în 2014 şi argumentează că anexarea Crimeii a fost susţinută de un referendum, despre care Kievul şi Occidentul spun că a încălcat Constituţia Ucrainei şi dreptul internaţional.

Pe viu

Amintindu-şi ziua în care Vladimir Putin a trimis forţele ruseşti în Ucraina, anul trecut, Stoltenberg a spus că semnificaţia uriaşă a momentului a fost imediat clară.

Chiar dacă NATO primise şi împărtăşise pe scară largă avertismentele serviciilor de informaţii că Moscova va ataca Ucraina, Stoltenberg a spus că tot a fost o experienţă ireală să vezi “peste 100.000 de soldaţi intrând într-o ţară democratică, liberă şi independentă din Europa”.

“Aceasta este acum cea mai mare criză de securitate, cel mai mare război pe care l-am văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a arătat Stoltenberg.

“Cu toţii ne-am dat seama în acea zi că a existat o Europă, a existat o lume, înainte, şi o lume după 24 februarie”, a spus el.

Mai puternici în Est

Membrii NATO, în frunte cu Statele Unite, au dat Ucrainei arme şi muniţii în valoare de miliarde de dolari, furnizându-i sisteme de armament din ce în ce mai avansate pe măsură ce războiul a continuat.

De asemenea, NATO a trimis mii de soldaţi în plus în Europa de Est, deoarece membrii Alianţei de acolo se tem că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei.

Stoltenberg a explicat că membrii NATO lucrează atât pentru a sprijini Ucraina, cât şi pentru a preveni escaladarea conflictului şi transformarea acestuia într-un “război în toată regula între Rusia şi NATO”.

“Acesta este motivul pentru care ne-am sporit semnificativ prezenţa militară în partea de est a Alianţei, pentru a trimite un mesaj foarte clar Moscovei că un atac asupra unui aliat va declanşa un răspuns din partea întregii alianţe”, a punctat el.

“Acest lucru nu este pentru a provoca un conflict, ci pentru a preveni un conflict, pentru a păstra pacea şi pentru a elimina orice spaţiu de manevră pentru calcule greşite la Moscova”, a adăugat el.

Un nou mandat

În vârstă de 63 de ani, fost prim-ministru al Norvegiei, Jens Stoltenberg este şeful NATO din 2014. El a condus NATO în perioade tumultoase, inclusiv în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, ale cărui critici la adresa Alianţei au pus la îndoială angajamentul Washingtonului faţă de NATO, dar şi în timpul retragerii forţelor americane şi NATO din Afganistan.

După ce mandatul său a fost prelungit de trei ori, el a declarat luna aceasta că nu are intenţia de a solicita o nouă prelungire atunci când actualul său mandat se va încheia, la sfârşitul lunii septembrie a acestui an.

Întrebat de Reuters dacă ar mai fi deschis la o nouă prelungire a mandatului, în caz că ţările membre NATO i-ar cere să accepte o astfel de prelungire, el a răspuns:

“Nu mai am nimic de spus despre asta în afară de ceea ce am spus deja”.

Share