STAREA PRESEI: Ce ii spune Ion Cristoiu lui Cornel Nistorescu

Share

Eu nu cred ca, la cat de dure sunt randurile care urmeaza, azi Cristoiu i-ar putea spune altceva lui Nistorescu, decat i-a spus, asa cum vom vedea, in luna iunie a anului 2004. Pur si simplu nu as putea sa inteleg aceasta eventuala atitudine inconsecventa.

Un om care ii trantea usa in nas lui Cornel N
istorescu in anul 2004 cu atata putere, public, nu poate azi sa spuna altceva. Cuvintele sale devin atemporale.

Este o desfiintare formidabila, definitiva, irevocabila. Avem acum ocazia sa vedem si unele lucruri (putine la numar), care se petreceau intre acesti oameni in anii ’90, lucruri pe care si-au construit puterea in presa.

Extrapolarea pura ar fi o mare greseala. Folosirea informatiilor pe care le avem, fiecare dintre noi, chiar daca sunt un lucru greu sau imposibil de verificat, in legatura cu acesti oameni si ce fel au inteles ei sa isi foloseasca puterea, ar fi insa extrem de edificatoare.

A, si inca un lucru: nu judecati! Iertati-i pe protagonisti, bagati la cap si nu faceti ca ei…

Fapt divers: Război în presa românească: Cristoiu versus Nistorescu (Informatia.ro)

Jurnalistul Ion Cristoiu îl critică dur pe directorul cotidianului Evenimentul Zilei, Cornel Nistorescu, şi rememorează activitatea acestuia de după 1989 într-o scrisoare deschisă. Ion Cristoiu răspunde astfel unui material publicat miercuri de Evenimentul Zilei (n.n.: pentru ca tot nu veni vorba, este vorba despre un articol scris de nimeni altul decat… Cooooosty Rogozanuuuuuuu!, asa cum se poate constata aici), care comentează negativ participarea lui la o emisiune electorală cu candidatul PSD Mircea Geoană.

Prezentăm integral scrisoarea deschisă a lui Ion Cristoiu:

Dragă Cornel,

Deşi ai ajuns ditamai boss în toate sensurile cuvîntului, îmi permit să-ţi spun aşa cum îţi spuneam pe vremea cînd îţi corectam gramatical manuscrisele, atrăgîndu-ţi atenţia că între subiect şi predicat nu se pune virgulă.

În numărul din 2 iunie al «Evenimentului zilei » a apărut un text intitulat «Superstaruri politice şi analişti la pachet» (n.n.: pe care nu am reusit sa-l gasesc in savanta si complexa arhiva EvZ). Pe maidanul acestuia, se comentează, printre altele, apariţia mea la «Antena 1 » ca jurnalist chemat să-i pună întrebări candidatului Mircea Geoană.

Nu discut faptul că sluga ta n-a înţeles misiunea pe care mi-am asumat-o. Cea de a-l întreba pe candidat cum îşi va transpune în practică făgăduielile electorale. După 14 ani de observare a vieţii politice de la noi, am tras concluzia că dezamăgirile tot mai mari faţă de regimul democratic îşi au cauza în tragerea pe sfoară a celor mulţi şi amărîţi cu tot felul de demagogii politicianiste.

De aceea am considerat că trebuie să mă concentrez pe capacitatea lui Mircea Geoană de a da viaţă măreţelor proiecte din generoasa sa ofertă electorală. De felul cum a făcut el faţă acestei provocări rămîne să judece electoratul bucureştean la alegerile de duminică. Puteam s-o fac pe Procurorul Republicii.

Nu-mi era prea greu. Am dovedit-o în bătălia cu atotputernicul Ion Iliescu din primele luni ale lui 1990, cînd îţi făceam revista «Expres », tu fiind patron şi eu un biet slujbaş de-al tău, semn al răsturnării lumii cu fundu-n sus după decembrie 1989.

Am dovedit-o în bătălia cu atotputernicul Emil Constantinescu din anii 1996-2000, cînd tu, proaspăt împroprietărit cu un ziar la care n-ai avut nici o contribuţie, te dădeai huţa prin avioanele prezidenţiale, în timp ce eu rămăsesem şomer, graţie intrigilor tale şi ale lui Mihai Cârciog, amîndoi înnebuniţi de perspectiva unui dosar penal cu care vă şantaja noul regim.

Mulţi dintre cei dezamăgiţi de politicienii despre care le spusesem să-i voteze mi-au reproşat după aceea. Astfel că m-am lecuit de a le mai da sfaturi oamenilor pe cine să aleagă şi pe cine nu. Sunt suficient de maturi după atîtea alegeri ca să judece şi singuri.

Din motive care nu-mi scapă, deoarece le ştiu, tu ţi-ai asumat în ultimul timp rolul de îndrumător al poporului român în bezna democraţiei originale. E biznisul tău. Nu-ţi pune însă feciorii în casă să mă înjure, pentru că nu vreau să intru în jocurile pe care ţi le dictează interesele politice şi financiare mai mult decît precise.

Dacă salariatul tău s-ar fi limitat la transpunerea în viaţă a înaltei tale indicaţii de a mă denunţa că nu i-am dat una-n cap lui Mircea Geoană cu poşeta lui Gabi Firea, nu m-aş fi ostenit să-ţi scriu.

Te-aş fi lăsat în plata Domnului, să-ţi cheltui sănătos milioanele de dolari, în care se regăsesc şi cei 400.000 încasaţi după vînzarea acţiunilor la „Evenimentul zilei”, pe care ţi le-am dat gratuit în februarie 1997. (Îţi aminteşti, sper, cum mă implorai să ţi le cesionez ţie şi nu lui Mihai Cârciog ?!). Am apelat la această epistolă, pentru că prea supusul tău ţucălar afirmă la un moment dat: „după unele informaţii din stafful de campanie, Geoană a venit la Antena 1 cu Ion Cristoiu la pachet”.

Dragă Nistorescu,

Am citit în viaţa mea multe zoaie scurse din condeie mercenare. Cea din «Evenimentul zilei» le întrece pe toate. Cînd te-am adus în presă din sătucul din Delta Dunării, unde fuseseşi repartizat ca profesoraş… citeste tot aici

Mi-am spus parerea in ceea ce il priveste pe Ion Cristoiu aici. Am explicat (si mi-am asumat aceasta) ca, dupa parerea mea, este cel mai mare facator de presa pe care il avem noi azi in Romania. Am mai explicat ca eu cred ca omul are prea mult cauciuc in coloana vertebrala. Daca ma insel, imi cer iertare.

Dincolo de aceasta posibila cauciucare, Ion Cristoiu, pe care l-am intalnit prima data prin anii ’80, la Galati, la un FACS (Festival al Artei si Creatiei Studentesti), este primul meu maestru din presa bucuresteana, asa cum primul meu maestru pe lumea asta a fost si este tata. Il respect foarte mult pe Cristoiu, asa cum am scris: “Sa-l iubim / respectam pentru ceea ce este, ca nu stiu cand o sa mai avem un asemenea specimen ca el prea curand”.

Eu cred ca si Cristoiu, si Nistorescu au facut destule, dar dintre cei doi Nistorescu este performerul. Nu am auzit de Cristoiu sa aiba vila bangoasa prin banlieue de Bucharest. Iar daca Ion Cristoiu si-a ascutit penelul si “i-a zis-o” lui nea Cornel asa frumos, bravo lui. Merita amintit, mai ales acum.

Share