Unde ţi-ai dori să trăieşti, ca libertate a presei, pentru siguranţa ta personală? În Papua Noua Guinee, România sau în Senegal?
Publicat în fiecare an, începând din 2002, de „Reporterii fără frontiere” (RSF), Indicele mondial pentru libertatea presei este un instrument important de advocacy.
Influența sa asupra guvernelor este în creștere. Mulți șefi de stat și de guvern se tem de publicarea sa anuală.
Indexul clasează 180 de țări și regiuni, în funcție de nivelul de libertate a jurnaliștilor. Este un instantaneu al situației libertății presei, bazat pe o evaluare a pluralismului, independenței presei, calitatea cadrului legislativ și siguranța jurnaliștilor din fiecare țară și regiune.
Nu clasifică politicile publice, chiar dacă guvernele au în mod evident un impact major asupra clasamentului țării lor. Nu este un indicator al calității jurnalismului în fiecare țară sau regiune.
În anul 2021. primele 10 locuri ale clasamentului se prezintă astfel:
Norvegia
Finlanda
Suedia
Danemarca
Costă Rica
Olanda
Jamaica
Noua Zeelandă
Portugalia
Elveția
România ocupă locul 48, aflându-se între Papua Noua Guinee (47) și Senegal (49).
Autorii studiului menționează despre România următoarele:
„Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a mass-media sunt în multe cazuri opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă.
În același timp, informațiile despre proprietarii mass-media sunt ascunse publicului. Consiliul Național al Audiovizualului a încetat să pună la dispoziție aceste informații, pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor.
În timpul crizei coronavirusului, lipsa transparenței și comunicarea slabă între oficiali și mass-media a subminat accesul la informații și credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre produsele medicale și alte cheltuieli care ar trebui să diminueze efectele pandemiei.
În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată, care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar în practică a avut că efect creșterea profilului lor.
Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro, pentru campanii de informare și conștientizare a publicului media.
Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă, din cauza lipsei de transparență și a unor criterii calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care au ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume și să încurajeze autocenzura.”
Nu suntem de acord cu RSF
Website-ul StareaPresei.ro subliniază că nu este de acord cu majoritatea concluziilor RSF:
- „Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura.” Poate pe vremea cabinetelor PSD.
- „Mecanismele de finanțare a mass-media sunt în multe cazuri opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă.” Aşa este.
- „În timpul crizei coronavirusului, lipsa transparenței și comunicarea slabă între oficiali și mass-media a subminat accesul la informații și credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre produsele medicale și alte cheltuieli care ar trebui să diminueze efectele pandemiei.” Este exact ceea ce a spus PSD despre Cabinetul Orban şi Cabinetul Cîţu, pe acest subiect.
- „În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată, care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar în practică a avut ca efect creșterea profilului lor.” Platformele online au fost interzise în starea de urgenţă pe drept. Este vorba despre website-uri fantomă, al căror profit, care oricum nu exista, nu a crescut.
- „Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro, pentru campanii de informare și conștientizare a publicului media. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă, din cauza lipsei de transparență și a unor criterii calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care au ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume și să încurajeze autocenzura.” Guvernul Orban nu putea să dea bani mai mulţi organelor de presă pro-guvernamentale şi mai puţin sau deloc celor critice, pentru că atunci ar fi fost acuzat că dă bani presei prietene, exact cum a făcut PSD. Oricum această acuzaţie a existat, dar aşa ar fi făcut explozie.