O fundaţie germană de stânga crede că PSD are două şanse din trei să rămână la putere cu un guvern minoritar.
Totul s-ar întâmpla după alegerile europarlamentare, când PNL, învins, va alege să treacă în opoziţie, pentru a recupera electoratul liberal pierdut.
PSD ar putea rămâne cu guvern minoritar
Fundația germană Friederich Ebert, de stânga, publică o analiză care avansează drept cel mai probabil scenariu după europarlamentare rămânerea PSD în guvern, într-un cabinet minoritar, și plecarea PNL în opoziție, cu un nou președinte, care ar urma să fie și candidatul liberalilor la prezidențiale.
„În condițiile situației de incertitudine, anticipăm că dispozitivul politic pentru alegerile parlamentare și cele prezidențiale va fi stabilit abia după scrutinul pentru Parlamentul European, din 9 iunie 2024”, spune sociologul Florin Abraham, conform G4Media.
PNL, arată Abraham, „va trebui să ia decizia dacă va continua să aibă o atitudine de partid de opoziție din interiorul guvernării sau din afara acesteia”.
Citeşte şi: Carmen Dan, despre PSD: Guvernarea ruşinii naţionale
Astfel, dacă liberalii vor obține mai puțin de 20 de procente din voturi, care constituie un reper psihologic, „ar putea fi întrunite condițiile unei schimbări de lider, așa cum s-a întâmplat și în 2014, iar noul președinte al partidului ar deveni candidat în alegerile prezidențiale”.
Într-un atare scenariu, „cu o probabilitate ridicată de a deveni realitate, dacă ținem seama de nervozitatea activului politic al PNL, PSD ar rămâne unicul partid guvernamental, într-un cabinet minoritar”, arată analiza.
Potrivit Constituției României (art. 89 al. 3), nu s-ar putea declanșa alegeri anticipate în ultimele șase luni ale mandatului președintelui republicii.
Citeşte şi: Vlad Bontea (PSD), vicepreşedinte ANCOM, e urmărit penal
Dacă PNL va obține un scor considerat nesatisfăcător în alegerile pentru Parlamentul European, mai mic de 20 de procente, există și scenariul de a rămâne în coaliția cu social-democrații, cu o probabilitate mai mică de a deveni realitate însă.
Deși există numeroase rațiuni de stat pentru a fi menținută coaliția PSD-PNL, rămânerea liberalilor într-un mariaj de conveniență ar putea fi percepută de strategii PNL ca ineficientă electoral, deoarece nu oferă resursele discursive pentru a regenera încrederea electoratului.
În sfârșit, există și varianta ca atât PSD, cât și PNL să fie victorioase în alegerile europarlamentare, însă această ipoteză contrazice premisa principală a analizei noastre – prevalența crizelor, astfel încât cel puțin una dintre formațiunile din coaliția de guvernământ va trebui să suporte costurile lipsei de încredere a majorității populației în guvernare.
Galvanizare eşuată
Principalul indicator al nivelului sinergiei dintre populație și partidele politice este participarea electorală. Ipoteza galvanizării participării electorale, după modelul alegerilor europarlamentare din 2019, când a fost de 51,2%, are puține șanse de reproducere.
În 2019, prezența ridicată a fost determinată la nivel european de pericolul destrămării Uniunii Europene, ca urmare a Brexitului, fiind augmentată de furia populară extinsă împotriva camarilei politice a lui Liviu Dragnea.
Mai degrabă, la 9 iunie 2024, este de așteptat să participe la scrutin între 25 și 35 de procente dintre electori, dacă avem în vedere ratele de prezență la alegerile europarlamentare ale perioadei 2007-2014.
La acest nivel de prezență, PSD va fi mai puțin afectat decât PNL, având un nucleu electoral mai stabil și mai disciplinat, iar AUR va putea beneficia de nemulțumirea acumulată în societate, cu un scor care ar putea trece de 20 de procente din voturi.