PSD a tocat saci cu documente pe holurile Ministerului Justiţiei

Share

Noi informaţii apar despre nemerniciile făcute de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea. Acestea au fost direct legate de OUG 13, deci de încercarea lui Dragnea de a scăpa de puşcărie, pe scurtătură.

DONEAZĂ ACUM





PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!

Din culisele adoptării OUG 13, care ar fi trebuit să golească închisorile și să-l salveze pe Liviu Dragnea de o condamnare iminentă. Actul nu a mai produs efecte, graţie termenului de 10 zile în care trebuia să intre în vigoare, timp suficient pentru a reseta ţara.

Totul a început pe 16 ianuarie 2017, când ministrul Justiției, Florin Iordache, a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură penală, invocând necesitatea punerii în acord a legislației naționale cu deciziile Curții Constituționale. În același timp, Iordache a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

În ziua amintită, într-o ședință la minister, Florin Iordache și-a prezentat intențiile. La ședință au participat șeful de cabinet Corina Drașoveanu, secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt Hăineală și Mariana Moț.

Fără a preciza ce urmărește să modifice concret, Florin Iordache a declarat celor prezenți că proiectele de ordonanță trebuie să fie gata peste două zile, pentru a intra pe ordinea de zi a Guvernului.

Orice act normativ are nevoie de o notă de fundamentare şi de o serie de avize de la alte instituţii. Sentimentul celor care au participat la respectiva şedinţă de la minister era că atitudinea ministrului Iordache era in sensul “Nu mă interesează ce faceti tehnic, voi scrieţi acolo ce vreţi, noi facem ce trebuie“.

Critici întemeiate

Din partea aparatului tehnic al ministerului au început să apară încă din primul moment, critici faţă de propunerile lui Iordache. Toate analizele demarate în ziua respectivă arătau că aceste schimbări legislative nu puteau avea loc peste noapte şi că era nevoie de o perioadă de analiză, de discuţie cu alte instituţii şi de tranziţie pentru aplicare. Urgenţa nu se justifica sub nicio formă.

S-a speculat mult pe izvorul acelei ordonanţe, draftul care a fost prezentat la minister de Florin Iordache. Ancheta DNA începută ulterior în această problemă nu s-a finalizat, dosarul fiind clasat în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.

”Draftul pe care s-a construit la minister, formal, proiectul de Ordonanţă de urgenţă 13 a fost lucrat la Camera Deputaţilor, într-o zi de duminică, între orele 10 şi 14 la cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor de la acea vreme.”…

Din păcate, având în vedere decizia Curţii Constituţionale, investigaţiile nu au putut continua, nu au putut lămuri cine a hotărât ca într-o zi de duminică să se lucreze la Camera Deputaţilor un asemenea proiect de OUG, cine a chemat funcţionari să lucreze la calculator, cine a stat în spatele acelui funcţionar şi a dictat ordonanţa, cine mai era în acea camera unde s-a redactat respectivul document”, ne-a declarat unul dintre cei trei procurori DNA care au lucrat la caz.

Umbra Marianei Alexandrescu

În zilele respective, pe holurile Ministerului Justiţiei îşi făcuse apariţia Mariana Alexandrescu, fosta consilieră pe probleme juridice a lui Adrian Năstase. Proiectul de OUG redactat la Parlament a fost prezentat participanţilor la şedinţa de la Ministerul Justitiei de pe un memory stick.

Au urmat două zile de certuri continue, în care aparatul tehnic din Minister s-a opus nu doar verbal, ci şi în scris proiectului de ordonanţă primit pe stick de către conducerea ministerului.

Dovadă în acest sens stau multiplele note interne redactate și asumate de persoanele desemnate pe lucrare, de directorul directiei de specialitate şi avizate, dupa caz, de secretarii de stat.

Responsabila pentru Direcția Legislație era Gabriela Scutea, însă apare în documente şi un alt procuror secretar de stat, Constantin Sima – foarte nervos, deranjat vizibil de opoziția aparatului tehnic, în timp ce Oana Hăineală, al treilea procuror aflat în acele vremuri la Ministerul Justitiei, contrar obiceiului, a tăcut.

Discreţie totală

Pe 18 ianuarie 2017 era programată o şedinţă de Guvern. Pe ordinea de zi erau trecute câteva completări la o serie de legi privind investiţiile din fonduri publice, câteva măsuri pentru mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene, iniţierea PNDL etc. Nimic despre modificarea Codului penal şi a Codului de Procedură penală prin OUG, nimic despre amnistie şi graţiere.

În momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a intrat în sala pentru a prezida şedinţa, personalului de specialitate din aparatul tehnic al MJ venit, se pare, pentru susținerea OUG-urilor pe o ordine de zi suplimentară – oamenii fiind pregătiţi cu documentaţia cerută de Florin Iordache în urmă cu două zile, i s-a cerut să plece de urgenţă. Şi acum ei, şi nu numai ei, sunt convinşi că ordonanţa ar fi fost adoptată atunci dacă nu venea Iohannis şi prezida şedinţa de Guvern.

„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață.

Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declarat atunci Klaus Iohannis.

După acest eşec de etapă al echipei Iordache, seara, două proiecte de ordonanţă de urgență au fost postate pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru dezbatere publică şi a reînceput nebunia.

Au fost atunci înregistrate peste 2.000 de sesizări, propuneri, aproape toate defavorabile proiectului. Ele au venit de la cetăţeni sau de la organizaţii neguvernamentale care reprezentau aproape 40.000 de persoane.

Oamenii s-au mobilizat şi au transmis, din ţară sau străinătate, punctele lor de vedere. Pe 30 ianuarie, Florin Iordache a organizat o dezbatere publică pe aceleaşi teme.

Avertismente ignorate

A doua zi, OUG 13 era aprobată în şedinţa de Guvern, în pofida a 6 note elaborate de Direcția Elaborare Acte Normative – direcția de specialitate din minister – care cuprindeau între 7 şi 40 de pagini de argumente în care se arăta că modificările legislative propuse nu sunt benefice pentru societate în forma solicitată de ministrul Iordache.

În toate aceste documente, au fost aduse în discuţie urgenţa demersului şi necesitatea consultării cu sistemul judiciar, adică cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Direcția Natională Anticorupție, DIICOT, Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceste instituţii fuseseră consultate, formal, de minister, dar nu au avut timp să răspundă sau au raspuns prin opoziție puternică, totul fiind programat ca, într-o cursă contra cronometru, de către Florin Iordache si echipa lui.

Rolul specialiştilor din MJ

Fostul secretar de stat Gabriela Scutea a amintit de Alina Barbu, consilier juridic în cadrul DEAN a ministerului, care a propus un termen de intrare în vigoare de 20 de zile. Termenul a fost ales şi justificat tehnic în nota internă însuşită de specialiştii Direcţiei.

Nu a fost un artificiu, era necesar pentru a fi puse în libertate repede persoanele care beneficiau de noile reglementări. Timpul era necesar organelor judiciare şi, mai ales, celor de la Administraţia Penitenciarelor, pentru a pregăti formalităţile necesare, altfel puteau fi acuzaţi de privare de libertate.

În urma unor negocieri dure, în cadrul cărora Iordache se făcea că nu înţelege de ce e nevoie de un termen pentru intrarea în vigoare, acesta a fost convenit, verbal, la 10 zile. ”Un funcţionar din cadrul ministerului justiţiei, în contextul în care mai mulţi funcţionari din cadrul MJ şi-au exprimat puncte de vedere negative, contrare iniţierii unui asemenea proiect, având argumente de legalitate şi de temeinicie împotriva unui asemenea demers legislativ, o persoană a invocat necesitatea unui asemenea termen. Care au fost resorturile intime în mintea celui care a propus acest termen, rămâne ca istoria să lămurească. Din punctul de vedere al organului de urmărire penală, nu poţi decât să constaţi că a existat un asemenea termen. Putea foarte bine să nu fie”, ne-a mai declarat procurorul care a lucrat dosarul.

Hârtia reciclată de urgenţă

Pe 31 ianuarie 2017 tensiunea era maximă. Nimeni nu ştia dacă va fi adoptată ordonanţa şi, mai ales, în ce formă. În momentul publicării în Monitorul Oficial, în noaptea de 1 februarie, s-a constatat că termenul tehnic de 10 zile era menţionat în ordonanţa adoptată de Guvern. A doua zi au fost audiaţi funcţionarii din minister la DNA.

Joi, pe 2 februarie, la ministerul Justiţiei s-a adunat hârtia reciclată. Coincidenţa sau nu, saci de hârtie tocată aşteptau în holul instituţiei pentru a fi încărcaţi şi transportaţi. În ordonanţa de clasare a dosarului, DNA arată că în aceeaşi perioadă a fost distrus avizul de oportunitate cu observaţii pe OUG 13 venit din partea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul.

Totul, pe JustNews

Share