Disidentul Gheorghe Ursu a fost ucis cu cinism de brutele care sunt ancestorii actualelor forţe conservatoare din România.
Moartea disidentului ar trebui să fie un exemplu de motivaţie pentru noi să facem tot ce este posibil pentru ca ororile trecutului să nu mai revină niciodată.
Moartea lui Gheorghe Ursu. „Du-te dracu’ d-aici, de pinguin, că te facem!”
Cazul Gheorghe Ursu încapsulează esența regimului comunist: teroare, crime împotriva umanității, represiune sistematică. Exact opusul sentinței date de Înalta Curte de Casație și Justiție, în iulie 2023.
„Locotenent-cololonel Creangă Mihail, seful arestului IGM și șeful tuturor aresturilor din țară, mi-a spus: «Mariane, împreună cu Radu Gheorghe – zis Gicuţă, un alt delincvent de drept comun, ca și mine, tot spărgător de case -, veți forma o echipă, în care trebuie să aplicați teroare și regim represivo-restrictiv, vizavi de un individ care a dat în regimul țării și a demigrat clanul ceaușist».”
L-am băgat în priză imediat. Îl băteam și eu, și Gică, alternativ. Având dispozițiile astea de teroare, vizavi de Ursu, din partea lu’ colonelul Creangă Mihail și a lu’ Tudor Stanică.” „«Spală, mă, imediat camera!». «Păi, n-am cârpă!» «N-ai cârpă? Da-ți cămașa jos și spală camera, du-te dracu’ d-aici, de pinguin, că te facem!».”
Citeşte şi: Gruparea Savonea i-a tras o palmă-n mormânt lui Gheorghe Ursu
„Aproape zilnic, Ursu Gheorghe era bătut. Cum? Sistem IGM. Tot acest program era supravegheat permanent de afară. Periodic, de trei-patru ori pe săptămână, eram scoși și furnizam note informative, cu privire la ceea ce relata Ursu Gheorghe.”
„A fost de multe ori bătut de Gicuţă, la testicule.” „L-a obligat, de față de mine, pe defunct, pe Ursu, să execute în mai multe rânduri felație.”
„Vreau să spun că perioadele astea de teroare și de schingiuire și de maltratare, care curgeau zilnic, alternau cu multe zile amiabile.”
Citeşte şi: Inginerul Gheorghe Ursu se răsuceşte în mormânt
„Era bătut și în anchetă, bineînțeles. Era frecvent luat din celulă, dus la… El a fost anchetat în paralel.” „Ostentativ, a fost întârziată ducerea lui Ursu Gheorghe, spre a fi salvat, la Jilava, asta e problema unor corifei ai Miliției și ai Securității.”
Afirmațiile de mai sus îi aparțin infractorului de drept comun Marian Clită, cel care, în noiembrie 1985, la comanda ofițerilor de Miliție și Securitate ai regimului comunist, l-a bătut până l-a omorât, în arestul Miliției, pe disidentul Gheorghe Ursu.
În mărturia sa din 1995, Clită a relatat cu lux de amănunte cum el și un alt spărgător de case, amândoi informatori ai Miliției ceaușiste, au primit misiunea să aplice „teroare și regim represivo-restrictiv” împotriva unui cetățean care ținuse un jurnal critic la adresa regimului și își exprima public opiniile.
Achitare
În arest, sub supravegherea mai multor anchetatori din Securitate și Miliție, Gheorghe Ursu a fost torturat, umilit și bătut până a fost omorât.
La 38 de ani după aceste fapte, în iulie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a decis – sentință definitivă – să-i achite pe cei doi ofițeri de Securitate care au coordonat crima.
Motivele judecătorilor: Gheorghe Ursu n-a fost disident, ci infractor de drept comun, arestarea sa nu s-a produs din rațiuni politice, iar Securitatea nu practica în anii 1980 represiune sistematică.
Moment-cheie
Dincolo de sentința ICCJ – caracterizată oficial de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului drept un moment-cheie în reabilitatea regimului din 1945-1989 – rămân faptele.
Gheorghe Ursu a murit torturat la ordinul Securității și al Miliției, plătind cu viața pentru îndrăzneala de a-și spune opiniile într-un stat unde represiunea se făcea sistematic și sălbatic.
Cazul Gheorghe Ursu încapsulează de fapt esența regimului existent în România, în 1989 și, prin densitatea de elemente-cheie care caracterizau societatea comunistă, ar justifica oricând introducerea sa în manualele de istorie, conform Aktual24.
Tragedie
De la turnătorii care puteau nenoroci un om și până la carieriștii gata să calce la propriu pe cadavre, de la cenzură și până la înscenările pregătite celor descoperiți că au opinii critice regimului, de la teroare și violență, până la uciderea opozanților – totul este condensat într-o tragedie derulată pe parcursul unui interval șocant de scurt.
Din momentul în care o colegă invidioasă l-a turnat pe Gheorghe Ursu și până când acesta a fost ucis de regimul comunist au trecut doar 11 luni.