Ghimpu pentru Agerpres: Să ne eliberăm definitiv de trecutul comunist!

Share

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) va fi reconstituită după alegeri şi are şansa să obţină mandatele necesare pentru a alege preşedintele ţării, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care asigură în prezent interimatul la preşedinţia Republicii Moldova.

FOTO: Ion Bargan BlogMihai cel Ghimpu – Biografia neromanţată a spicherului Parlamentului Republicii Moldova

Alianţa pentru Integrare Europeană s-a despărţit strategic, în timpul campaniei, dar partidele membre se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea AIE, a afirmat Mihai Ghimpu. Miza acestor alegeri este Estul sau Vestul, trecutul sau viitorul, Europa sau… în afara Europei, a mai declarat Mihai Ghimpu.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie este pe sfârşite. Care sunt impresiile generale despre această campanie? Cum se desfăşoară în comparaţie cu cele precedente?
Campania este pe sfârşite, dar nu s-a terminat. Lupta electorală continuă, pentru că această săptămână va fi decisivă. Nu în schimbarea radicală a intenţiilor de vot, dar cu siguranţă în ceea ce priveşte întărirea opiniilor de vot şi mobilizarea la urne.

Suntem conştienţi că noi, Partidul Liberal, dar şi Alianţa pentru Integrare Europeană, suntem pe trenduri crescătoare, dar această şansă trebuie să fie fructificată până la capăt. Trebuie să ne mobilizăm electoratul, să îl aducem la vot, să luptăm pentru fiecare vot anticomunist sau necomunist.

Rămânem la obiectivul stabilit: AIE câştigă majoritatea, dar luptăm acum pentru cele 61 de mandate în Parlament. În ceea ce priveşte Partidul Liberal, vă asigur că va face o figură foarte frumoasă şi peste aşteptările unora la alegerile din 28 noiembrie.

Care este miza alegerilor din 28 noiembrie pentru Republica Moldova?
Miza este Estul sau Vestul, trecutul sau viitorul, Europa sau… în afara Europei. Asta vor avea de ales cetăţenii Republicii Moldova şi ei înţeleg tot mai bine asta. Noi trebuie să îi convingem pe cetăţenii noştri, cei care cu mare răbdare susţin eforturile noastre, că Republica Moldova trebuie să îşi reia locul în familia europeană, de care este legată prin valori şi principii.

Nu trebuie să uităm nici pentru o clipă că viitorul nostru european se construieşte, în primul rând, aici, la noi acasă. Lupta pentru integrare se dă şi se câştigă în Republica Moldova. Tindem spre Uniunea Europeană şi pentru faptul că purtăm o amprentă istorică dificilă. De aceea, anume acum, este momentul să ne eliberăm definitiv de trecutul comunist şi să ne mobilizăm pentru ceea ce urmează de acum încolo.

Spiritul european, modul de a gândi şi regulile europene se instalează treptat în viaţa cetăţenilor noştri. Drum înapoi, spre dezastrul pe care l-am avut timp de 20 de ani, nu există. Podurile spre trecut sunt rupte. Partidul Liberal, ca membru al AIE, are şansa de a aşeza R. Moldova ferm pe drumul european, iar Partidul Comuniştilor trebuie să piardă orice şansă de a mai guverna vreodată.

Care sunt priorităţile PL după alegerile din 28 noiembrie?
Trei sunt aceste priorităţi: menţinerea AIE, obţinerea a 61 de mandate pentru Alianţă şi o reprezentare cât mai bună a Partidului Liberal la nivel de Alianţă. Dacă vom reuşi asta, atunci lucrurile vor fi clare pentru toată lumea, iar Republica Moldova va lua o opţiune fără întoarcere pentru Europa.

După 28 noiembrie, vom alege toate instituţiile statului şi vom trece la implementarea programului de guvernare al Alianţei. Este un program care, aşa cum sună şi numele Alianţei, va duce Republica Moldova tot mai aproape de UE şi ne va permite să facem ‘schimbarea până la capăt’.

Pentru că asta înseamnă ‘schimbarea până la capăt’: continuarea guvernării AIE, cu un Partid Liberal tot mai puternic în interiorul Alianţei şi intrarea fermă, instituţionalizată, a Republicii Moldova pe drumul european.

La alegerile din 28 noiembrie partidele care formează AIE merg de sine stătător. Cum veţi proceda după alegeri? Credeţi posibilă formarea unei noi alianţe necomuniste în viitorul parlament, având în vedere replicile dure dintre partidele componente ale Alianţei din ultimul timp?
Sunt sigur de asta. Nu confundaţi aşa zisele ‘replici dure’ cu declaraţii de război sau de despărţire. Campania este campanie, dar după 28 noiembrie va fi altceva. Principiile sunt solide şi rămân în vigoare. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a despărţit strategic, în timpul campaniei, dar partidele membre se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea AIE.

Alegerea preşedintelui ţării rămâne o problemă şi pentru viitorul parlament. Cum vedeţi soluţionarea acesteia? În ce măsură credeţi că este posibilă repetarea situaţiilor de după alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie 2009?

Cum am spus, AIE are mari şanse să câştige alegerile, chiar să obţină 61 de mandate în Parlament pentru a putea alege şi preşedintele. Asta este miza pentru care muncim acum, noi, partidele AIE. Dacă nu vor fi 61 de mandate câştigate, există şi alte opţiuni, dar noi sperăm că, după 28 noiembrie, acestea să rămână doar teoretice.

Relaţiile dintre Republica Moldova şi România au avut o ascensiune pozitivă în ultimul an (cel puţin aşa declară conducerile de la Chişinău şi Bucureşti). Care sunt priorităţile PL în această direcţie după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie? Care sunt principalele chestiuni care credeţi că urmează a fi puse la masa de discuţii şi proiectele ce urmează a fi implementate în viitorii patru ani?
Cu siguranţă că relaţiile bilaterale au evoluat pozitiv. Am fost extrem de mulţumiţi că România, care a trecut şi ea printr-o perioadă dificilă, a oferit ajutoare consistente cetăţenilor Republicii Moldova.

Eu am mulţumit deja autorităţilor din România, personal preşedintelui Băsescu şi mă folosesc şi de acest prilej pentru a mulţumi autorităţilor şi cetăţenilor României pentru tot ajutorul pe care îl acordă cetăţenilor noştri, nu doar acela oferit pe timpul inundaţiilor. Şi le doresc cetăţenilor ambelor state să se întâlnească cât mai repede în marea familie europeană.

România este purtătorul principal de cuvânt al aspiraţiilor europene ale cetăţenilor din Republica Moldova, noi ştim asta şi îi mulţumim. De asemenea, Bucureştiul ne sprijină în ceea ce priveşte problematica de securitate regională, în particular problematica transnistreană. A dovedit asta la toate nivelele internaţionale, fie că a fost vorba de NATO, OSCE sau UE.

Cum vedeţi relaţiile pe mai departe dintre Republica Moldova şi Rusia?

Noi le dorim cât mai bune. Dar cu o condiţie: a respectului reciproc. Republica Moldova este un stat suveran, democratic, şi are dreptul să îşi exprime propriile puncte de vedere în ceea ce priveşte realităţile internaţionale.

Noi vrem pentru politicienii şi cetăţenii noştri nu mai mult decât ceea ce doresc şi autorităţile de la Kremlin pentru Rusia şi cetăţenii ei: dreptul de a spune, demn, ceea ce gândesc, dreptul de a-şi decide singuri alianţele şi orientarea strategică, dreptul de a-şi evalua singuri istoria, dreptul de a spune adevărul.

În acest sens am spus răspicat că eu, ca preşedinte al unui stat recunoscut de comunitatea internaţională, am toate drepturile ce îmi revin din această calitate, inclusiv dreptul de a da decrete. Vrem relaţii bune cu Rusia, nu avem nicio problemă cu cetăţenii Federaţiei Ruse, dar nu putem accepta şantajul economic sau geopolitic ca instrument în relaţiile internaţionale.

Care este poziţia PL în privinţa reglementării conflictului transnistrean şi ce părere aveţi despre ultimele evoluţii în acest sens?
Este aceeaşi. Salutăm toate demersurile care se fac pentru soluţionarea conflictului, salutăm şi mulţumim partenerilor noştri externi care doresc soluţionarea paşnică şi eficientă a conflictului, considerăm că formatul ’5 plus 2′ rămâne cel mai bun cadru de negocieri şi pentru găsirea soluţiilor, dar considerăm că principala condiţie pentru o rezolvare trainică şi corectă a conflictului transnistrean este retragerea trupelor, armamentului şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Sursa: Mihai Ghimpu Blog

Share