Vom prezenta mai jos realitatea legală, în privinţa episodului care l-a avut în prim-plan pe Florin Roman (PNL), vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
Explică jurnalistul Grigore Cartianu, care în nici un caz nu este partizan, de partea grupării PNL din jurul premierului Florin Cîţu.
În debutul şedinţeid e plen de ieri, deputatul PNL Florin Roman a încercat să conducă, în calitate de vicepreşedinte al Camerei, şedinţa plenului reunit. El fusese mandatat legal de preşedintele Ludovic Orban, care era plecat în ţară, în campanie electorală în interiorul partidului.
Când încerca să ceară plenului să voteze ordinea de zi, Ionuţ Moşteanu (deputat USR) a intervenit, citând din statutul Parlamentului, conform căruia şedinţa plenului reunit trebuie condusă de preşedintele Senatului sau Camerei, dacă unul dintre aceştia e prezent.
După 10 minute de confuzie, în care George Simion alerga prin sală, cu smartphone-ul în mână, transmiţând live propria sa versiune asupra a ceea ce se petrecea în plen, Florin Roman a declarat închisă şedinţa plenului şi a plecat de la prezidiu.
În plină confuzie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a început şedinţa de plen. Dincolo de penibilul întregului scandal, iată cum stau lucrurile legal.
Constituția României nu lămurește această chestiune. În capitolul 65 (Ședințele Camerelor ), alineatul 2, legea supremă menționează:
„Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, dar nu face vreo referire la cine conduce aceste ședințe comune.
Problema e lămurită de Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaților şi Senatului, în Capitolul 2 (Organizarea şi desfăşurarea şedințelor comune), Secțiunea a 4-a (Desfășurarea ședințelor comune).
Două articole limpezesc totul. Articolul 30:
„Lucrările şedinţelor comune sunt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de 2 secretari, câte unul de la fiecare Cameră”.
Mai departe, articolul 35:
„Preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte şi care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de şedinţă”.
Așadar, conform articolului 35, în conducerea ședințelor comune, o cameră este reprezentată de „preşedinte sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte”.
În perioada în care i-au fost delegate, de către președinte (Ludovic Orban), prin decizie publicată în Monitorul Oficial, atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților, vicepreședintele (Florin Roman) are statut de președinte, egal cu cel al omologului de la cealaltă cameră (Anca Dragu).
Articolul 30 prevede că „lucrările şedinţelor comune sunt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului”. În cazul de față, de Florin Roman sau de Anca Dragu.
Care dintre ei? Cheia se găsește în cuvântul „alternativ”. Mergem la precedenta ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților și constatăm că aceea a fost condusă de reprezentanta Senatului (Anca Dragu, dar putea fi și unul dintre cei patru vicepreședinți, cu condiția să-i fi fost delegate atribuțiile).
Prin urmare, conform formatului „alternativ”, astăzi era rândul președintelui Camerei Deputaților (Florin Roman), fie și cu delegație, să conducă ședința comună. Evident, este interpretabil, dar prin gentleman agreement aşa trebuie procedat.
Repet, aşa cum am mai spus-o: o parte dintre regulile de funcţionare a unui sistem democratic sunt cutume nescrise, care se bazează pe faptul că actanţii politici au eleganţa să respecte nişte reguli nescrise, care s-au fixat, în practica politică, în timp.
Mai jos, balamucul provocat de USR PLUS şi AUR: