Curtea Supremă a SUA urmează să audieze pledoariile verbale săptămâna aceasta, în două cazuri care ar putea remodela în mod semnificativ discuţiile și moderarea conținutului online.
Rezultatul ar putea determina dacă platformele tehnologice și companiile de social media pot fi date în judecată, pentru că au recomandat conținut utilizatorilor lor sau pentru că sprijină acte de terorism internațional, prin găzduirea de conținut terorist.
Acesta marchează prima revizuire de către Curte a unei legi federale, care protejează în mare măsură site-urile web de procesele legate de conținutul generat de utilizatori.
Citeşte şi: Când spune Elon Musk că demisionează de la Twitter
Cazurile urmărite îndeaproape, cunoscute ca Gonzalez vs. Google și Twitter vs. Taamneh, au mize semnificative pentru Internet. O extindere a riscului legal al aplicațiilor și site-urilor web, pentru găzduirea sau promovarea conținutului, ar putea duce la schimbări majore, pe site-uri, inclusiv Facebook, Wikipedia și YouTube, pentru a numi doar câteva.
Litigiul a produs unele dintre cele mai intense retorici din ultimii ani, din sectorul tehnologiei, despre impactul potențial asupra viitorului Internetului.
Parlamentarii americani, grupurile societății civile și peste două duzini de state au intrat și ei în dezbatere, cu dosare, la Curte.
În centrul bătăliei juridice ,se află Secțiunea 230 a Communications Decency Act, o lege federală veche de aproape 30 de ani, despre care instanțele au afirmat în mod repetat că oferă o protecție extinsă platformelor tehnologice, dar care de atunci a fost analizată alături de criticile tot mai mari la adresa conținutului Big Tech. privind moderarea, conform CNN.
Citeşte şi: Google, 300 de milioane de euro investiţii contra fake news
Legea are critici de ambele părți ale spectrului politic. Mulți oficiali republicani susțin că Secțiunea 230 acordă platformelor de social media o licență de a cenzura punctele de vedere conservatoare.
Democrații proeminenți, inclusiv președintele Joe Biden, au susținut că Secțiunea 230 îi împiedică pe giganții din tehnologie să fie trași la răspundere, pentru răspândirea dezinformării și a discursurilor instigatoare la ură.
În ultimii ani, unii dintre membrii Congresului au făcut presiuni pentru modificări ale Secțiunii 230, care ar putea expune platformele tehnologice la mai multă răspundere, împreună cu propuneri de modificare a regulilor antitrust ale SUA și alte proiecte de lege, care vizează limitarea platformelor tehnologice dominante.
Dar aceste eforturi au stagnat în mare măsură, lăsând Curtea Supremă drept cea mai probabilă sursă de schimbare, în următoarele luni, în ceea ce privește modul în care Statele Unite reglementează serviciile digitale.
Hotărârile în aceste cazuri sunt așteptate până la sfârșitul lunii iunie.
Gonzalez v. Google
Cazul care implică Google se concentrează asupra frăspunsului la întrebarea dacă poate fi dat în judecată, din cauza promovării algoritmice, de către subsidiara sa, YouTube, a videoclipurilor teroriste, pe platforma sa.
Potrivit reclamanților din dosar – familia lui Nohemi Gonzalez, ucisă într-un atac ISIS din anul 2015, la Paris – susţine că recomandările direcționate de YouTube au încălcat legea antiterorism a SUA, ajutând la radicalizarea telespectatorilor și la promovarea viziunii ISIS asupra lumii.
Acuzația urmărește să creeze recomandări de conținut, astfel încât aceștia să nu primească protecția, conform Secțiunii 230, expunând potențial platformele tehnologice la o mai mare răspundere, pentru modul în care își desfășoară serviciile.
Spinoasa Secţiune 230
Google și alte companii de tehnologie au spus că această interpretare a Secțiunii 230 ar crește riscurile legale asociate cu clasarea, sortarea și curatarea conținutului online, o caracteristică de bază a Internetului modern.
Google a susținut că, într-un astfel de scenariu, site-urile web ar încerca să fie în siguranță fie eliminând mult mai mult conținut decât este necesar, fie renunțând complet la moderarea conținutului și permițând materiale și mai dăunătoare, pe platformele lor.
Dosarele Craigslist, Microsoft, Yelp și ale altor reţele au indicat că miza nu se limitează la algoritmi și ar putea de asemenea să afecteze practic orice de pe web, care ar putea fi interpretat ca a fi o recomandare.
Riscuri juridice
Asta ar putea însemna că chiar și utilizatorii medii de Internet, care se oferă ca moderatori pe diverse site-uri, s-ar putea confrunta cu riscuri juridice, potrivit unui dosar Reddit și mai multor moderatori Reddit voluntari.
Senatorul democrat de Oregon, Ron Wyden, și fostul reprezentant republican al Californiei, Chris Cox, coautorii inițiali ai Secțiunii 230, au susținut în faţa Curții că intenția Congresului, în adoptarea legii, a fost de a oferi site-urilor web o libertate largă de a modera conținutul, după cum credeau de cuviință.
Administrația Biden a intervenit și ea asupra cazului. Într-un briefing depus în decembrie, instituţia a susținut că Secțiunea 230 protejează Google și YouTube de procese, „pentru că nu au eliminat conținutul de terță parte, inclusiv conținutul pe care l-a recomandat”.
Dar, susține înscrisul guvernului, acele protecții nu se extind la algoritmii Google, deoarece reprezintă propriul discurs al companiei, nu pe cel al altora.
Twitter v. Taamneh
Al doilea caz, Twitter v. Taamneh, va decide dacă companiile de social media pot fi date în judecată pentru sprijinirea unui anumit act de terorism internațional, atunci când platformele au găzduit conținut de utilizator care exprimă sprijinul general pentru grupul din spatele violenței, fără a se referi la actul terorist în cauză.
Reclamanții din dosar — familia lui Nawras Alassaf, care a fost ucis într-un atac ISIS, la Istanbul, în anul 2017, au susținut că inclusiv Twitter a ajutat cu bună știință ISIS, la încălcarea unei legi antiterorism din SUA, permițând ca o parte din conținutul grupului să persistw pe platformă, în ciuda politicilor menite să limiteze acest tip de conținut.
Twitter a spus că, doar pentru că ISIS s-a întâmplat să folosească platforma companiei, pentru a se promova, nu constituie în asistență în cunoştinţă de cauză a reţelei pentru gruparea teroristă și că, în orice caz, compania nu poate fi făcută răspunzătoare în temeiul legii antiteroriste, deoarece conținutul în cauză, în caz, nu era specific atacului care l-a ucis pe Alassaf.
Imun la proces
Administrația Biden, în rezumatul său, a fost de acord cu această opinie. De asemenea, Twitter a susținut anterior că este imun la proces, datorită Secțiunii 230.
Alte platforme tehnologice, precum Meta și Google, au susținut în cauză că, în cazul în care Curtea constată că companiile de tehnologie nu pot fi trimise în judecată, în temeiul legii antiterorism din SUA, cel puțin în aceste circumstanțe ar evita cu totul o dezbatere asupra Secțiunii 230, în ambele cazuri, deoarece revendicările în cauză ar fi eliminate.