Doamna Carmen, e pericol! Ce vi s-a întâmplat aseară… e inadmisibilă o asemenea păţanie! Cum este posibil să vi se întâmple tocmai dv., femeie serioasă, din Teleorman, titrată, respectabilă? Chiar credeţi că serviciile nu folosesc asemenea microfoane?
Microfon descoperit de Carmen Dan în cubiculumul ei de serviciu
Este posibil aşa ceva? Să staţi dv. liniştită, în cubiculumul personal de serviciu, moştenit de la ataşatul american, şi să păţiţi o asemenea chestie… Să băgaţi în priză telefonul şi, când încolo, să cadă priza! Băi nene, ce ţăran ăsta, americanul, cum a putut să stea cu o asemenea priză în casă, nu?
Şi, iote, na, când să cadă priza, ce să vezi! Pâc! Din priză pică un microfon! Iar dumneavoastră l-aţi recunoscut imediat! „Uite un microfon!” – v-aţi spus. Şi inimioara a început să vă bată mai repede, ca la porumbiţă, când se apropie vânătorul, cu puşca.
Doamna Carmen, feriţi-vă de microfoane!
Apoi, ce v-aţi gândit dv., Doamna Carmen? Aţi chemat subordonaţii de la MAI. Că cu meseriaşii de la SPP nu aţi vrut să discutaţi la început, când v-aţi mutat în cubiculumul de serviciu. Că aşa v-a spus Şefu’ Dragnea, să nu care cumva, „nu putem să avem încredere în ăştia, sunt ai lui Soros”.
Apoi, după ce au venit subordonaţii dv. şi au prelevat probe de materie organică şi anorganică, să vadă cine v-a mai vizitat… Cine nu v-a mai vizitat? Ce firimituri de „Doi şi-un sfert” sunt sub canapea? Ce noptiera noastră amprente sunt sub pat, pe lângă priză… Ce v-aţi gândit dv.?
De ce să păstrez operaţiunea subordonaţilor mei pe deplin conspirată, ca să dea rezultate? O deconspir, aşa e normal! Spun la toată lumea, îl sun acum pe Cătălin de la RTV! Apoi începe să mă sune înapoi toată presa, şi gata, s-a vârsat, am dezumflat ancheta subordonaţilor. Sunt inteligentă? Sunt!
Doamna Carmen, spuneţi-le la colegi să fie atenţi cu microfoanele!
Doamna Carmen, Doamna Carmencita, faceţi ceva cu colegii dumneavoastră de partid, că-s nişte iresponsabili. Cum pot ei să se întâlnească aşa, fără măsuri de debugging de la SPP, să discute politică? Este de necrezut ce imprudenţi, cine ştie cine-i aude!
Spuneţi-le colegilor să demonteze toate prizele din perete la sala unde stau de vorbă. Cel mai bine ar fi să le demonteze pe toate, din tot sediul, şi să le arunce la gunoi. Pentru siguranţă! Cine ştie ce microfoane mai sunt şi pe-acolo.
Toată comunitatea informatică mondială este interesată ce se discută la PSD. Şi neapărat să vă lăsaţi smarfeoanele la intrare, închise, cu bateriile scoase, într-o cutie de tablă bine închisă, sub lăcăţel. Iar dacă aveţi unul din acela la care nu se scoate bateria, mai bine îl schimbaţi, doamnă, că înseamnă că e defect, zău aşa!
Doamna Carmen, aruncaţi pixurile, suspectaţi pantofii cu toc cui!
Doamna Carmen, să ştiţi că ăştia au un arsenal infinit de soluţii de ascultare. Aruncaţi toate pixurile, mai ales cele scumpe şi frumoase! Acele de cravată sunt pericol! Butonierele, nasturii, astea sunt risc de periclitate maxim! Gadgeturile? Doamne fereşte! Nici nu vă puteţi imagina ce sunt în realitate!
Unele par pixuri şi sunt cuţite, altele par cuţite şi sunt microfoane, alte par microfoane şi sunt peruiţe de dinţi. De fapt, orice poate fi microfon, inclusiv microfonul, nu puteţi fi niciodată sigură! Mai bine să fiţi prudentă, zău aşa!
Ştiţi ceva? Am o idee. Spuneţi-le colegilor aşa: bă, decât să vă riscaţi libertatea la partid… Mai bine vă întâlniţi în aer liber, goi puşcă, la CExN, să nu fiţi cablaţi. Să ştiţi, Doamna Carmen, că şi lenjeria intimă se cablează! Aveţi grijă! Ce, e frig? A, nu-i problemă! Libertatea se plăteşte!
nota: Această postare este o pamfleuzerie şi va fi tratată ca atare.