home EVENIMENT DIICOT: Graţierea poate să favorizeze fenomenul infracţional

DIICOT: Graţierea poate să favorizeze fenomenul infracţional

Share

DIICOT susține că proiectul de ordonanță inițiat de Ministrul Justiției nu este întemeiat pe o analiză statistică. Aceasta trebuia făcută pe numărul de deținuți din penitenciare. Apoi, trebuia defalcată pe categorii de infracțiuni, pentru a fi apreciat impactul.

Există riscul ca grațierea să favorizeze fenomenul infracțional, susţine DIICOT. Direcţia critică proiectele de ordonanță privind grațierea și modificarea unor prevederi din Codul penal.

Dragnea şi-a graţiat pedeapsa cu suspendare, atenţionează DIICOT

Includerea pedepselor, altele decât cele cu executare în detenție, nu este justificată. “Proiectul OUG este de natură a contraria corpul procurorilor DIICOT prin efectele sale“, arată DIICOT.

Procurorii apreciază că “urgența adoptării actului de clemență nu este echilibrat justificată“. DIICOT atrage atenţia că art. 73 din Constituția României și art. 2 din Legea nr. 546/2002 statuează că acordarea amnistiei sau a grațierii colective se reglementează prin lege organică.

DIICOT susține că a inițiat o consultare largă a procurorilor pentru o evaluare cât mai riguroasă “ante factum”. Rezultatele vor fi înaintate Ministerului Justiției.

Abuzul în serviciu, limite de pedeapsă înjumătăţite

În cazul abuzului în serviciu, se observă o înjumătățire a limitelor de pedeapsă. Condiționarea existenței faptei de crearea unei pagube de peste 200.000 de lei e o problemă. Conform Notei de fundamentare, temeiul modificării art. 297 s-ar regăsi în decizia CCR.

Dar DIICOT susține că ceea ce au criticat judecătorii CCR e doar lipsa de predictibilitate. Nu se face vreo legătură cu un anume cuantum. Infracțiunea de abuz în serviciu nu este una eminamente legată de o pagubă, ca furtul sau înșelăciunea.

Valorile sociale apărate de art. 297 și următoarele din Codul penal sunt cele referitoare la relațiile de serviciu. Nu cele referitoare la patrimoniul unei persoane.

DIICOT În detaliu, despre abuzul în serviciu

A condiționa însăși existența unei infracțiuni de o pagubă (…) este o eroare legislativă (…). (…) LA alin. 3, nou introdus (…), plângerea prealabilă ar trebui formulată de reprezentantul legal al acesteia.

Cel mai probabil, (de către – n.n.) autorul abuzului în serviciu. În general, abuzul e generat de o persoană cu autoritate de decizie sau cu funcție de conducere sau control. (…) textul astfel cum este redactat limitează sfera de aplicabilitate a infracțiunii de abuz în serviciu.

El dezincriminează practic acte materiale care, deși întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, nu realizează condiția producerii pagubei de 200.000 lei.

, explică DIICOT.

Fără studiu de impact

Nu există în nota de fundamentare o referire la un studiu de impact, arată DIICOT. De asemenea, în noua reglementare a fost înlăturată pedeapsa complementară. Nu se dă o explicație cu privire la această abordare legislativă.

DIICOT susține că abrogarea neglijenţei în serviciu ar lăsa neacoperită sfera actelor materiale asemănătoare celor incriminate la art. 297 Cod penal, dar săvârșite cu forma de vinovăție a culpei.

Nu s-a realizat un studiu de impact referitor la numărul cauzelor aflate pe rolul parchetelor sau instanțelor. Aceasta având ca obiect infracțiunea prevăzută la art. 298 Cod penal, ori numărul condamnărilor. O atare nouă reglementare va intra sub incidența dispozițiilor art. 4 sau art. 5 din Codul penal..

Modificarea textului conflictului de interese nu e corelată cu dispoziţiile CCR

Modificarea de la conflictul de interese nu e menită să pună textul în acord cu dispozițiile deciziei CCR. Ea restrânge nejustificat aplicabilitatea, indică procurorii.

În cazul denunțului, potrivit DIICOT, alineatul 3 este nou introdus, fără a fi explicată în concret în nota de fundamentare rațiunea pentru care se dorește introducerea sa, celeritatea soluționării unor cauze neputând fi primită ca explicație suficientă.

DIICOT arată că efectul introducerii acestui alineat în Codul de procedură penală are efecte în dreptul substanțial, context în care o atare reglementare trebuia operată, dacă era considerată necesară, în legătură cu infracțiunile la care sunt prevăzute cauze de impunitate, de exemplu art. 290 Cod penal, art. 292 Cod penal.

Share