Curtea Constituţională a admis, marţi, sesizările PNL şi USR referitoare la înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii şefului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, ceea ce înseamnă că această Comisie nu poate funcţiona.
CCR consideră constituţională înfiinţarea parchetului pentru magistraţi
PNL atacase decizia de înfiinţare a comisiei la Curtea Constituţională
Pe 22 februarie, PNL a atacat la Curtea Constituţională Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu, afirmând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi ale preşedintelui României.
În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că…
… pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană.
, potrivit unui comunicat de presă transmis Partidul Naţional Liberal către Mediafax.
28 de ani, 14 comisii parlamentare de anchetă
PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent, au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă. Nici una nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane. Toate au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.
Pe 22 februarie, PNL a atacat la CCR Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu. Liberalii au afirmat că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi ale preşedintelui României.
Curtea Constituţională spune astfel că obiectul înfiinţării ar trebui să fie verificarea unei situaţii de fapt