Partea a doua a primei seri a adus unele noutati, prin prezentarea juriului, din care (am aflat acum ca) face parte si marele muzician roman Horia Moculescu, binecunoscut pentru celebrul cantec „De-ai fi tu salcie la mal”. Oroare, numele tau este „Dida Dragan, presedintele juriului”. De-abia astept sa o aud cum spune: „Formatia Biondo din Suedia, cu piesa , cinci puncte”.
Sinatrel fara nerv
Alin Vaduva a cantat piesa lui Sinatra, „My Way”, frumos dar fara nerv si originalitate. Exista in lume 250 de cantareti care pot canta astfel. Alin Vaduva canta din gat, nu din suflet. „Tu ma poti schimba”, a doua piesa, ca la „Steaua fara nume”.
„Minili suuuuus!”
Cubaneza fosta in Mandinga, Biu Marquetti, a cantat bine, latino, cum o stim, insa putin peste ton (supraconcentrarea, bat-o vina!). Mult zgomot pentru prea putin, in comparatie cu ce poate face o cantareata cubaneza. Sa ne aducem aminte de Buena Vista Social Club… M-am distrat grozav la „Dar-ar naiba-n tine, dragoste”, combinata si asezata la inimioara pe muzica latino. Haios. „Minili suuuuus! Hai sa cantam tot!”. I-a cazut cornul cu panas din frunte la ceafa, hi-hi.
Florentina, privighetoare
Florentina a demonstrat cu brio ceea ce am mai scris: voce buna pe frecvente inalte, stralucitoare, lipsa de volum acuta pe medii si joase. I-a spus cineva sa mizeze pe inalte si cante mai in forta si i-a iesit. Foarte bine, bravo, Florentina! Nici o emotie nu s-a vazut, mai ales ca inainte a cantat Aura Urziceanu aceeasi piesa. A fost mai bine decat in semifinala. Peste Vaduva si Marquetti, si nici nu se calificase, defapt…
Clona R&B
Nicole Jane din Marea Britanie par o clona nereusita dupa formatiile americane de negri care canta R&B. Mult mai bine insa acelea, mult mai slab aceasta, oricat se straduiesc ei. La piesa Directiei 5 insa, baietii s-au redresat si au cantat chiar bine. Dar cam atat.
Pricilla si rechinul
Priscilla din Malta are o voce foarte buna, cam infundata, insa, ca toate maltezoaicele, de animal bine hranit cu cartilaj de rechin de Mediterana. Nu m-a impresionat peste masura, insa a fost o buna metodista a feelingului.
Cea mai frumoasa piesa noua a primei seri
Tami & Nir din Israel m-au impresionat placut, in primul rand la primul cantec. Voci bune, piesa cu fir logic foarte coerent si empatic. Probabil cea mai buna prezenta din prima seara a concursului, pana la momentul prezentei lor. Piesa de deschidere este extrem de frumoasa.
A urmat o interpretare foarte interesanta a frumosului cantec „Nimeni pe drum”, dar care segmenteaza prea mult tema principala, dezbracand-o de farmecul original. Nir a aratat, in sectiunea mediana a cantecului, o interesanta stiinta a dansului, dar cantecul celor de la Spin a ramas, cred eu, tot umplut de sange.
Lipsita de har
Annamari Dancs a intrat pe scena costumata in Rosie ca Zapada, dupa pattern-ul Andreei Marin si a fost prima care a falsat evident. Interpretare terna, lipsita de orizont. Nu inteleg: defapt, ce a cautat aceasta fata lipsita de har aici? Nu comunica absolut nimic.
Karaoke
En Yang din China, ambasadorul ursilor Panda, mi-a dat impresia ca ma aflu la o repriza de karaoke, la Restaurantul „Pekin” din Pasajul Villacrosse.A reusit performanta sa fie cel mai slab concurent de pana la iesirea sa din scena, devansand-o pana si pe Annamari Dancs.
Josefin cea simtitoare
Josefin din Suedia are o voce foarte buna si canta cu multa pasiune. Din pacate, prima piesa, „Why”, este destul de banala si prea lunga, de ma-ntreb cum de-a tinut-o minte. A interpretat „Ramai cu mine”, piesa Andrei (Maruta) cu foarte multa intelegere a partiturii si spiritului cantecului in original, cantand, simtitoare, mai bine aceasta piesa decat propria sa creatie, primul cantec.
„Andrii Popa cel vuinic”
Crash! din Norvegia au cantat piesa „Get Up”, un rock ‘n roll destul de banal, apoi celebrul „Andrii Popa”, al lui Mircea Baniciu, intr-o versiune (asijderea) rock ‘n roll, dupa ultimul stil de a-l canta al celor de la Phoenix. „Andrii Popa cel vuinic”. Au incercat sa umple de sange piesa, nu le-a iesit prea bine si, pana la urma, chiar le-a iesit bine. Bravo!
Partea buna a fost, in aceasta prima seara de concurs, aproape nici o falsare. Partea proasta este ca exista o nota generala de mediocritate a concursului, care da senzatia de „Steaua fara nume”, editia internationala. Totusi, la cat de rau credeam ca va fi, a fost surprinzator de bine, cu voci bune, curate si mult bun simt in interpretari.