home EVENIMENT, POLITICA Ce legi vor fi modificate pentru interceptări în dosare

Ce legi vor fi modificate pentru interceptări în dosare

Share

Trei legi vor fi modificate prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, pentru a rezolva problema interceptărilor în dosarele penale, susţin Ştirile TVR. Toate vor fi puse în acord cu decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia ofiţerilor SRI le este interzis să mai facă interceptări în toate dosarele penale, cu excepţia celor ce ţin strict de securitatea naţională.

Proiectul de act normativ a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Codul de Procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară şi cea de funcţionare a SRI – sunt cele trei legi ce vor fi modificate prin ordonanţă de urgenţă.

Este soluţia de urgenţă care a fost găsită de Executiv. Procurorii spun că era necesară o perioadă de tranziţie, pentru ca activitatea lor să nu fie dată peste cap.

1. Codul de Procedură Penală va fi modificat, prin eliminarea sintagmei “alte organe specializate ale statului“, pentru a clarifica cine face interceptări în dosarele de urmărire penală.

2. Va fi completată şi Legea privind organizarea judiciară. Modul în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică va fi controlat mai riguros, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către preşedinte sau de un judecător anume desemnat. Un nou alineat va permite nu doar DIICOT şi DNA să poată să facă interceptări. Şi celelalte parchete vor avea posibilitatea acum să deţină mijloacele tehnice necesare.

3. Legea de organizare şi funcţionare a SRI va fi şi ea modificată. Va fi delimitată fără echivoc supravegherea tehnică dispusă printr-un mandat de siguranţă naţională, de interceptările realizate de procurori în dosarele de urmărire penală.

Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor va obţine, prelucra şi stoca informaţii referitoare la securitatea naţională, dar va asigura, la solicitarea organelor de urmărire penală, accesul acestora la sistemele tehnice de supraveghere.

Cu alte cuvinte, se va partaja infrastructura, astfel încât organele de urmărire penală să o poată folosi independent. Potrivit notei de fundamentare, proiectul de ordonanţă de urgenţă este destinat să ofere o soluţie rapidă şi temporară, pentru continuarea activităţii judiciare.

Organizarea unei instituţii care pune în executare supravegherea tehnică este un demers de durată. Va fi nevoie de o dezbatere publică amplă, precum şi de o fundamentare a resursele necesare unei astfel de structuri, explică Executivul.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a explicat că această nouă entitate ar putea să dubleze structura de la nivelul SRI, aflându-se în subordinea parchetelor.

Prefigurăm că în perioada care urmează lupta va fi pe apariţia, apoi pe cine controlează această nouă entitate – Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC): dacă în baza de date a acestei noi instituţii vor putea să intre interpuşii infractorilor, atunci anchetele viitoare ale procurorilor vor fi puternic compromise.

Partea bună este că astfel se face un pas înainte pentru edificarea unei arhitecturi instituţionale tipice unui stat democratic. Totuşi, este clar că, chiar dacă nu avem probe că s-au întâmplat până acum astfel de lucruri, există oricând pericolul ca SRI să facă acte de poliţie politică, indiferent dacă există o singură structură de interceptare independentă, ori dacă SRI are propria sa structură, diferită de cea de la nivelul parchetelor.

Nici o viitoare arhitectură instituţională sub controlul civil nu ar scuti SRI de posibilitatea ca, dacă doreşte, să facă acest lucru, sub acoperirea mandatelor de siguranţă naţională.

Pe de altă parte, acest control este pus pe tapet, ca chestiune acută, de Traian Băsescu, care vorbeşte despre…

… constituirea unei entităţi independente conduse de judecători şi de procurori numiţi de CSM şi asociaţiile magistraţilor, singurii care vor putea aproba mandatele de interceptare şi punerea lor în aplicare.

Iată scenariul: CSM, în acest moment, e sub controlul clasei politice. Nu el numeşte procurorii, ci preşedintele, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Este o arhitectură decizională pusă la punct sub ministrul Justiţiei Monica Macovei şi preşedintele Traian Băsescu, care acum 10 ani avea cu totul alte interese decât acum. Cine mai vrea acum, în afară de Traian Băsescu, numirea şefilor parchetelor ş.a.m.d. de către CSM? Preşedintele Senatului.

Pe 28 ianuarie 2016, Călin Popescu Tăriceanu a depus o iniţiativă legislativă, prin care preşedintele, Consiliul Suprem de Apărare a Țării CSAT şi ministrul Justiţiei nu mai au atribuţii în propunerea sau numirea procurorilor şi judecătorilor şefi.

Conform proiectului, şefii DNA, DIICOT şi ai Parchetului ar urma să fie numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, iar preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție ar urmă să fie numiţi de ÎCCJ. Practic, susţine Tăriceanu, se scoate “factorul politic decident din acest mecanism”:

Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituții, să întărească sentimentul, percepția și realitatea de totală independență a Justiției. Scoaterea de sub orice incidență a decidenților politici în privința acestor numiri, în așa fel încât progresele de până acum să fie întărite și anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate.

Aşadar, constatăm încă o dată cu uşurinţă dedicarea cu care acţionează Parlamentul, dar cu osebire Senatul, prin preşedintele său, Călin Tăriceanu, pentru propăşirea naţiunii române şi dorinţa domniei-sale ca independenţa Justiţiei să fie garantată, atunci când DNA îl va ancheta poate, pe el sau pe alt mare grangure din fruntea statului român.

Citeşte şi
Curentul: Finul lui Victor Ponta, deputatul PSD Marius Manolache, pus sub urmărire de DNA in dosarul
După multe presiuni făcute de Scotland Yard, jurnalista Amelia Hill de la The Guardian, care
Anchetat de DNA probabil, Sorin Frunzăverde şi-a imaginat că, sărind în barca USLaşilor, are protecţie
Nici autoarea seriei Harry Potter nu a scapat de interceptarile facute de antijurnalistii de la
Doi fosti conducatori News International sustin ca James Murdoch stia de interceptarile telefonice.
James Desborough, un jurnalist distins cu numeroase premii şi fost reporter special al publicaţiei News
Editorii tabloidului britanic News of the World ar fi discutat despre interceptarile telefonice in sedintele
Valoarea acţiunilor Trinity Mirror a crescut cu 16%. Inchiderea NotW a marit vânzările titlurilor din
Gigantul media News Corporation a înregistrat, în ultimul trimestru al anului fiscal 2010-2011, un profit
Fosta soţie a lui McCartney, Heather Mills, a afirmat că un jurnalist de la Daily
Share