Putin nu poate fi judecat pentru crime de război etc., dacă se demonstrează că e nebun, susţinea recent Floriana Jucan, într-un interviu publicat în O Magazine.
În urmă cu puţin timp, publicam un articol, în care explicam că interviul realizat de Jucan, cu o juristă franceză (de altfel, o profesionistă decentă), este o mizerie şi explicam anume de ce credem acest lucru.
Prezentăm acum un articol de pe website-ul BBC, pe acelaşi subiect. Oricine poate să facă diferenţa între abordarea subiectului de către unii şi alţii.
===
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra unei maternități și a unui spital de copii drept crimă de război.
Poate că nu pare, dar „până și războiul are reguli”, așa cum spune Comitetul Internațional al Crucii Roșii. Acestea sunt cuprinse în tratate, numite Convențiile de la Geneva, și într-un șir de alte legi și acorduri internaționale.
Ce este o crimă de război?
Civilii nu pot fi atacați în mod deliberat, nici infrastructura care este vitală pentru supraviețuirea lor. Unele arme sunt interzise din cauza suferinței nediscriminatorii sau îngrozitoare pe care le provoacă ,cum ar fi minele antipersonal și armele chimice sau biologice.
Bolnavii și răniții trebuie îngrijiți, inclusiv soldații răniți, care au drepturi de prizonieri de război. Alte legi interzic tortura și genocidul – încercarea deliberată de a distruge un anumit grup de oameni.
Infracțiunile grave în timpul războiului, cum ar fi uciderea, violul sau persecuția în masă a unui grup sunt cunoscute ca crime împotriva umanității.
Ce acuzații de crime de război au existat în Ucraina?
Ucraina a declarat că atacul aerian rusesc asupra maternităților și a secțiilor de copii din Mariupol a fost o crimă de război. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, iar 17 angajați și pacienți au fost răniți.
Au existat de asemenea rapoarte că trupele ruse au vizat civilii ucraineni, care fugeau. Există tot mai multe dovezi că bombele cu dispersie – muniții care se despart într-o mulțime de bombe foarte mici – au lovit zonele civile din Harkiv.
Nici Rusia, nici Ucraina nu au semnat o interdicție mondială a utilizării lor, dar aceste incidente ar putea fi considerate în continuare crime de război.
Ministerul Apărării al Marii Britanii afirmă că Rusia ar fi folosit explozibili termobarici, care absorb oxigenul. Acești explozivi devastatori nu sunt interziși, dar utilizarea lor deliberată în apropierea civililor ar încălca aproape sigur regulile războiului.
Mulți experți susțin că invazia în sine este o crimă, sub conceptul de război agresiv.
Cum sunt urmăriți suspecții criminali de război?
Fiecare țară are datoria de a investiga crimele de război suspectate. Unele națiuni fac aceasta mai mult decât altele. În Marea Britanie, ofițeri superiori de poliție s-au oferit să ajute la strângerea de dovezi ale potențialelor crime din Ucraina.
Cum pot fi urmăriți penal suspecții criminali de război?
Au existat o serie de instanțe unice, începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, inclusiv tribunalul pentru crime de război comise după destrămarea Iugoslaviei.
De asemenea, a fost înființat un organism, pentru a-i urmări pe unii dintre cei responsabili de genocidul din Rwanda, unde extremiștii hutu au măcelărit 800.000 de oameni, în 100 de zile, în anul 1994.
Astăzi, Curtea Penală Internațională (ICC) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au roluri de susținere a regulilor războiului.
Curtea Internațională de Justiție
CIJ, cu sediul în oraşul olandez Haga, statuează asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoanele fizice. Ucraina a început acolo un dosar împotriva Rusiei, pentru invazie. Dacă CIJ s-ar pronunța împotriva Rusiei, sarcina de a executa această hotărâre ar reveni Consiliului de Securitate al ONU (CSNU).
Însă Rusia – unul dintre cei cinci membri permanenți ai CSONU – ar putea să opună veto oricărei propuneri de sancționare.
Curtea Penală Internațională
ICC, cu sediul tot la Haga, investighează și îi urmărește pe infractori de război individuali, care nu se află în fața instanțelor din fiecare stat.
Este succesorul modern și permanent al Tribunalulului de la Nürnberg, care i-a urmărit pe cei mai importanți lideri naziști supraviețuitori, aflați atunci în arest, în 1945.
Poate CPI să judece infracțiunile din Ucraina?
Procurorul șef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există o bază rezonabilă pentru a crede că crime de război au fost comise în Ucraina și are permisiunea a 39 de state să le investigheze.
Anchetatorii vor analiza acuzațiile trecute și prezente, mergând înapoi până în anul 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia. Dacă există dovezi împotriva unor persoane, procurorul va cere judecătorilor ICC să emită mandate de arestare, pentru a-i aduce în judecată, care ar urma să aibă loc la Haga.
Aici devin evidente limitările practice ale puterii instanței. Instanța nu are propria poliție. Se bazează pe state, pentru a aresta suspecții. La fel ca Statele Unite, Rusia nu este membră a curții. S-a retras în anul 2016. Președintele Putin nu va extrăda nici un suspect. (n.r.: şi nici pe sine însuşi)
Dacă un suspect a plecat în altă țară, ar putea fi arestat – dar e un foarte mare dacă.
Președintele Putin sau alți lideri ar putea fi urmăriți penal?
Este mult mai ușor să acuzi de o crimă de război pe un soldat care o comite, decât pe liderii care le-au ordonat să tragă. Dar CPI poate urmări și infracțiunea de „purtare de război agresiv”.
Aceasta este infracțiunea de invazie sau conflict nejustificat, dincolo de o acțiune militară justificată, în legitimă apărare. (n.r.: ce se străduiesc acum în permanenţă să demonstreze liderii civili şi militari ai Rusiei)
Ea își are originea la Nürnberg, după ce judecătorul trimis de Moscova i-a convins pe Aliați că liderii naziști trebuie să fie judecaţi pentru crime împotriva păcii.
Iată problema: profesorul Philippe Sands QC, expert în drept internațional la University College, din Londra, spune că ICC nu i-a putut urmări pe liderii Rusiei pentru această infracțiune, deoarece țara nu este semnatară a instanței.
Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI să investigheze această infracțiune. Dar, din nou, Rusia ar putea să opune veto la aceasta, ca fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Cconsiliului.
Deci, există vreo altă modalitate de a urmări persoanele fizice?
Eficacitatea CPI – și modul în care dreptul internațional se desfășoară în practică – depind nu doar de tratate, ci și de politică și de diplomație.
Profesorul Sands și mulți alți experți susțin că, la fel ca la Nürnberg, soluția constă din nou în diplomație și acorduri internaționale.
El le cere liderilor mondiali să înființeze un tribunal unic, pentru a urmări crima de agresiune din Ucraina.