home CORUPTIE, MASS MEDIA, POLITICA Alexander Adamescu poate fi extrădat în România

Alexander Adamescu poate fi extrădat în România

Share

După ce a denigrat ani în şir România, încercând să rămână în libertate, Alexander Adamescu se poate întoarce în ţara pe care o iubeşte.

Alexander Adamescu – aflat la Londra şi vizat încă din 2016 de un mandat european de arestare pentru acuzația de mituire a unor judecători la Bucureşti – poate fi extrădat în România, în condiţiile în care, pe 20 octombrie 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit i-a respins apelul împotriva deciziei de extrădare emisă de West Magistrates Court, în aprilie 2018, potrivit portalului Curţii Supreme de la Londra.

Adamescu s-a apărat în faţa instanţelor britanice susţinând că a fost vânat de DNA din motive politice, la comanda fostului premier, Victor Ponta. El a susţinut că, odată extrădat în România, nu se va putea apăra în faţa sistemului corupt de justiţie de la Bucureşti.

În replică, magistraţii Curţii Supreme de la Londra, lordul judecător Holroyde şi judecătorul Garnham, au realizat o trecere amănunţită în revistă a sistemului juridic, constituţional şi politic din România şi a dosarului familiei Adamescu.

Magistrații britanici au arătat că Laura Codruţa Kovesi a fost numită şefa DNA în 2013, de către preşedintele Traian Băsescu, iar Dan Adamescu, tatăl lui Alexander Adamescu, s-a numărat printre suporterii lui Băsescu.

„La fel ca el (judecătorul fondului – n.r.), am fost frapați de absența oricărei explicații logice sau convingătoare în legătură cu motivul pentru care care apelantul (Alexander Adamescu – n.r.) ar fi fost urmărit penal din motive politice după ce dl. Ponta a părăsit funcţia de prim-ministru şi a continuat să fie anchetat politic după condamnarea şi decesul tatălui său, despre care se susţine că era ţinta principală a domnului Ponta. Nu suntem convinși de susținerea dlui Keith (unul dintre avocaţii lui Adamescu – n.r.) potrivit căreia, chiar și după plecarea lui Ponta din funcția de premier, era inevitabil ca ancheta motivată politic pe care acesta a instigat-o să rezulte în inculparea apelantului”, arată magistraţii englezi.

„Din dovezi reiese clar că România a fost afectată de probleme de corupție și că independența justiţiei a fost uneori compromisă. Mita primită de judecătorii Stanciu și Rovenţa, indiferent dacă apelantul (Alexander Adamescu – n.r) a fost sau nu complice, este în sine un indiciu al corupției care afectează statul de drept. Cu toate acestea, este la fel de clar că s-au făcut eforturi substanțiale în ultimii ani pentru combaterea corupției, pentru independența justiţiei și a statului de drept. Rapoartele MCV recunosc atât progresele, cât şi paşii înapoi. În general, deși graficul reformelor nu a arătat o linie dreaptă, este – în opinia noastră – clar că s-au făcut progrese substanțiale, iar ultimul raport arată evoluții recente pozitive. Este clar că reformele anticorupţie au un sprijin larg din partea populaţiei; iar dovezile arată că au și sprijinul sistemului de justiţie.

Există, credem, ceva paradoxal în cazul apelantuluiu: el susține că sistemul judiciar este atât de corupt, iar statul de drept atât de slăbit, încât nu poate avea un proces echitabil; dar pe tot parcursul probatoriului pe care se bazează, există dovezi clare ale progreselor privind reformele și sprijinul justiţiei pentru statul de drept.

De exemplu, divulgarea protocoalelor secrete – despre care susține că indică faptul că independența justiţiei a fost grav compromisă – a fost un motiv de mare îngrijorare din partea reprezentanților curților de apel românești, care au căutat asistență din partea Consiliului Superior al Magistraturii; și ni s-a spus că Curtea Constituțională (a cărei independență nu se spune că a fost compromisă) a decis că unele dintre protocoale sunt neconstituționale. În aceste condiții, apelantul nu poate, în opinia noastră, să indice niciun argument convingător în sprijinul tezei potrivit căreia nu ar avea parte de un proces echitabil”, au arătat magistraţii Curţii Supreme de la Londra, lordul judecător Holroyde şi judecătorul Garnham, în motivarea respingerii apelului lui Alexander Adamescu.

Lordul judecător şi judecătorul Înaltei Curţi de la Londra au arătat şi că sistemul penitenciar din România nu încalcă drepturile sau nu pune în pericol sănătatea apelantului Alexander Adamescu. „Asigurările oferite de intimat (statul român – n.r.) ne satisfac, în ceea ce privește întreaga perioadă potențială de detenţie, că nu există un risc real de rele tratamente care încalcă drepturile apelantului (…), în ce privește deţinerea sau sănătatea acestuia”.

Context. Alexander Adamescu este acuzat că, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (între timp, condamnat şi decedat), ar fi mituit judecători de la Tribunalul Bucureşti ca să favorizeze companiile familiei în cadrul unor proceduri de insolvenţă. Vezi acuzațiile DNA aici.

Pe 26 mai 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție de la Bucureşti a decis definitiv arestarea preventivă în lipsă a lui Alexander Adamescu, în dosarul în care este acuzat de dare de mită. În iunie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a emis un mandat european de arestare pe numele lui. Apoi, Alexander Adamescu a fost arestat la Londra chiar în timpul unei conferinţe de presă în care acuza abuzurile Justiției din România (Sursa).

A fost eliberat, însă arestat din nou la începutul lui 2018, după ce ar fi pus pe masa instanţei britanice un raport al Administraţiei Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România privind condiţiile grele din închisorile româneşti. ANP a transmis instanțelor britanice că raportul este fals și a sesizat autoritățile judiciare din România. Spre sfârșitul anului 2018, Adamescu a fost eliberat şi de atunci aşteaptă finalizarea procedurii de extrădare în România.

Între timp, CEDO a respins ca inadmisibilă, în unanimitate, plângerea lui Adamescu jr. împotriva mandatului de arestare în lipsă emis pentru dare de mită, la cererea DNA.

De asemenea, la începutul anului trecut, poliția a deschis un nou dosar în care Adamescu este vizat pentru delapidare.

De asemenea, în martie 2018, Administrația Națională a Penitenciarelor a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals și uz de fals în cazul lui Adamescu (Sursa). Adamescu a prezentat în fața instanței britanice un raport pe care l-a atribuit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și în care erau descrise condițiile groaznice din închisorile românești. ANP a verificat documentul și a transmis instanței britanice că este fals.

Familia Adamescu a contestat sistemul de justiție din România și, potrivit presei britanice, ar fi plătit foști ofițeri de informații pentru a colecta date despre oficiali români. În februarie 2019, The Observer şi The Guardian scriau că un fost director MI6 a fost angajat de omul de afaceri Alexander Adamescu pentru a colecta informații sensibile din Guvernul României, folosind ofițeri în rezervă. În mai 2018, un expert al Institutului pentru Afaceri Externe și Comerț din Ungaria, instituţie finanţată de statul maghiar, dădea ca exemplu de persecuţie politică dosarul lui Alexander Adamescu (Sursa).

Share