Deutsche Welle a reușit să vorbească cu o fostă agentă a FSB, care a cerut azil politic, în Franța. Aceasta spune că aparatul de putere al Kremlinului se clatină și „mulți din FSB cred că războiul este pierdut”.
Marija Dmitrieva a reușit să iasă din Rusia – via Africa de Nord – și să ajungă în zona de tranzit de pe aeroportul din Paris, unde a cerut azil politic.
Ea nu mai suportă ceea ce se întâmplă în țara sa natală, spune ea: „Vreau ca moartea să nu mai apară. Nu mai vreau ca oamenii să moară în Ucraina, nu mai vreau că rușii să moară”.
Femeia de 31 de ani este medic și spune că a lucrat pentru trei agențîi de securitate rusești, din 2016 – cel mai recent pentru serviciul secret intern FSB. Dar războiul din Ucraina a făcut-o să se rupă de țară.
Dmitrieva nu este nici membru al opoziției, nici liberală. Până de curând, ea însăși făcea parte din sistemul lui Putin, lucrând pentru Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și serviciul secret FSB.
Mulți din FSB cred acum că războiul este pierdut, spune ea, citată de Globe Echo. În calitate de medic, ea a tratat în repetate rânduri angajați nemulțumiți, care doreau să părăsească serviciul:
„Spuneau că sunt obosiți. Nu părăsești FSB așa, pur și simplu. Este un loc de muncă foarte respectabil, care se obține foarte greu. Și, dacă apoi trei angajați tineri demisionează într-o lună, asta sugerează că nu sunt de acord cu sistemul”.
Dmitrieva crede că oficialii serviciilor secrete se tem că într-o zi vor fi trași la răspundere pentru crimele comise în războiul din Ucraina.
Politolog și expert în Rusia, Gerhard Mangott, de la Universitatea din Innsbruck, consideră că evaluarea Dmitrievei este fundamental plauzibilă:
„Am aflat din sursele mele că există întrebări în cadrul personalului de conducere al FSB, cu privire la cât de mult sunt dispuși să plătească pentru o victorie în Ucraina. Și că numărul celor care se tem că Rusia ar putea pierde și acest război este în creștere”.
Vladimir Osechkin trasează o imagine similară. Activist rus pentru drepturile omului și fondator al gulagu.net, un ONG care denunță abuzurile din închisorile rusești, el are contacte bune cu agenți ai serviciilor secrete.
Sub deviza „vântul schimbării”, el a publicat pe Internet numeroase rapoarte ale unui agent al serviciilor secrete rusești, de la începutul războiului din Ucraina. Osetschkin vede o regândire a serviciilor secrete rusești, în raport cu Putin.
„Judecând după sursele din sistem, mulți cred că ceea ce a început Putin, la 24 februarie, duce la abis, la catastrofă, că este cea mai mare greșeală a lui Putin, ca politician și șef de stat”, spune Osetchkin, care trăiește și în Franța.
„Mulți din sistem consideră chiar că este vorba de o trădare. Pentru că, pe parcursul a 20 de ani, întregul sistem al agențiilor de securitate l-a ajutat pe Putin să rămână la putere”.
Acum, ei se tem că Putin le va pune în pericol prosperitatea și securitatea. Autoritățile franceze sunt îngrijorate de siguranța lui Osechkin – el este supravegheat 24 de ore din 24.
Într-un interviu, el spune că a existat o tentativă de atac asupra sa, cu doar câteva săptămâni în urmă. Recent, s-a aflat că în Rusia au fost lansate investigații împotriva sa, pentru că ar fi răspândit informații false despre armata rusă.
Osechkin spune că resentimentele tot mai mari sunt motivul pentru care Putin l-a promovat pe liderul cecen Ramzan Kadîrov, la gradul de general-colonel.
„Câinele sângeros al lui Putin” este considerat deosebit de loial și brutal. Se spune că șeful armatei de mercenari privați a lui Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, ar fi câștigat de asemenea influență.
El dezvăluie una dintre tacticile lui Putin, potrivit lui Osetschkin, cu care acesta vrea să se protejeze împotriva tentativelor de lovitură de stat:
„Putin este îngrozit de aceasta, motiv pentru care creează un număr mare de departamente și unități diferite, care se pot întoarce unele împotriva altora”.
O strategie pe care o recunoaște și Mangott:
„Putin este o persoană căreia îi place să aibă în jurul sau o mulțime de actori care sunt în conflict între ei și care concurează între ei”, spune politologul.
„Asta îi permite să ia o decizie la momentul potrivit, un verdict de judecător, să fie ultimul mediator și decident, ca să spunem așa”.
Dar acest lucru provoacă din ce în ce mai multe tensiuni în aparatul de putere, spune Dmitrieva:
„Angajații din agențiile de securitate se tem că în viitor vor veni la putere forțe și mai radicale, cu alte cuvinte, bandiți precum Kadîrov, cărora vor trebui apoi să se supună”.
Oamenii lui Kadîrov au deja salarii mai bune și echipamente mai moderne decât trupele regulate.
Dmitrieva crede că războiul va continua să se intensifice. Două surse FSB i-au spus despre reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei, din 10 octombrie.
„Ei au discutat despre modul în care situația din Ucraina ar putea fi adusă sub control. Nu a contat ce mijloace au fost folosite pentru a atinge acest obiectiv și câți civili au murit în acest proces”.
Bombardarea sistematică a țintelor civile din Ucraina a început în aceeași zi.