Atunci când e cineva în ceva, atunci cu certitudine că Niculae Bădălău, liderul Curţii de Conturi, este în toate cele PSD doreşte.
Modul în care sunt cheltuite cele peste 29 de miliarde de euro din PNRR va fi supravegheat de Autoritatea de Audit, din cadrul Curţii de Conturi, condusă de apropiaţi ai lui Liviu Dragnea, printre care se numără şi fostul senator PSD, Niculae Bădălău.
Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, susţine însă că instituţia performează şi nu ia decizii politizate, scrie News.ro. Autoritatea de Audit e condusă de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi numiţi politic.
Şeful instituţiei este Lucian Dan Vlădescu, promovat de PSD în 2017, în plină eră Dragnea. Între anii 2012 şi 2013, Vlădescu a condus Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fiind numit în această funcţie de premierul de atunci, Victor Ponta, la insistenţele lui Liviu Dragnea.
În vara lui 2013, Vlădescu a demisionat cu scandal din fruntea ANRMAP, după ce a susţinut modificarea legii, astfel încât pragul pentru achiziţii directe, fără licitaţie, să fie ridicat de la 15.000 de euro, la 100.000 de euro.
Florin Tunaru, originar din Teleorman, este vicepreşedintele Autorităţii de Audit tot din 2017. Acesta a lucrat cu Liviu Dragnea la CJ Teleorman, ca şef de serviciu şi, ulterior, director executiv la Direcţia de Contabilitate.
În perioada anilor 2010-2011, Tunaru l-a consiliat pe şeful CJ Teleorman, Liviu Dragnea, în domeniul financiar-contabil şi al finanţelor publice. În timpul guvernării USL, a fost numit vicepresedinte ANAF, tot cu susţinerea lui Dragnea.
Şi fostul senator PSD Niculae Bădălău ocupă un post de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. În 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu, dintr-un depozit al statului.
Bădălău a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare, pe care nu a mai executat-o, pentru că Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani.
Bădălău apucase să stea două săptămâni în arest. Niculae Bădălău nu ar fi putut ajunge vicepreşedinte al Curţii de Conturi dacă în urmă cu patru ani nu ar fi modificat legea, în interesul său.
Articolul 47, din Legea de funcţionare a Curţii de Conturi (94/1992), impunea la acel moment trei criterii pentru ocuparea posturilor de preşedinte sau vicepreşedinte: „studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică“.
Cum Nicolae Bădălău e de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge niciodată şef al Curţii de Conturi. Prin urmare, Bădălău a depus personal un amendament la lege, astfel încât a adăugat o profesie la condiţiile de studii: „economice, juridice sau inginereşti”.
Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, căci PSD deţinea controlul în Parlament. Bădălău nu a ajuns atunci la conducerea Curţii de Conturi, însă în vara anului 2020 a devenit vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, exact în baza legii modificate de el cu trei ani înainte.