Pe Patriciu îl părăsesc condeiele de calibru, pentru că se încojoară de alde Cartianu. Andrei Pleşu a scris un editorial extrem de dur, „Pe altă dată”.
În acesta își ia la revedere într-o manieră stilistică surprinzătoare pentru scriitura tipică gânditorului, care denotă enervare, dispreț si scârbă:
„O pauza vreau sa ofer si cititorilor, sau unor publicisti harnici, care ma cearta ca nu scriu despre ce vor ei, ca nu gândesc ca ei, ca ma bag în toate, ca nu ma bag în nimic, ca sunt „omul lui Patriciu”, sau, dimpotriva, „intelectualul lui Basescu”, ca ma vând pe bani grei si privilegii cosmice, ca sunt cripto-comunist, tigan, homosexual, securist, ca public în afara tarii nu din 1991 si la solicitarea unor edituri straine, ci de-alaltaieri, de când ma sustine Patapievici, ca doua memorii catre Ceausescu în care ceream – în penibilul limbaj standard al birocratiei comuniste – dreptul de a supravietui erau, de fapt, scrisori de dragoste, ca sunt gras, ca sunt mason, kaghebist, British Intelligence, Mosad sau CIA, „jidanit”, antisemit, cripto-fascist, fundamentalist, impostor, clovn, agent al unui monopol ideologic, mâncator de tinere valori si câte si mai câte alte lucruri, care de care mai respingatoare, mai scandaloase si mai periculoase pentru neam si patrie.”
Există și motive legate de persoane din conducerea Adevărul Holding pentru care Pleșu a decis să se oprească din relația sa cu trustul lui Patriciu:
„Si înca ceva: nu mai suport sa am de-a face, vrând-nevrând, cu un anumit personaj din „Holdingul Adevarul”, când sentimental ca o telenovela, când tâfnos ca un fost sef de sala, bucuros sa se traga în poza cu felurite VIP-uri pentru o târa de notorietate, haotic administrativ si cu veleitati culturale pendulând între Paulo Coelho si Dan Diaconescu. Regret ca ma despart de cititori, dar am macar satisfactia de a scapa de vecinatatea unui asemenea ins.”
Din aceste rânduri nu rezultă clar, cu subiect și predicat, că este vorba despre Cartianu, dar pomenirea lui Coelho este o trimitere evidentă la Gregoar Ecrivan.
Totuşi, Andrei Pleşu rămâne la Dilema Veche, un produs păstorit financiar de acelaşi Dinu Patriciu.