Potrivit studiului, conflictul cu şeful este cel mai întâlnit tip de conflict 
apărut într-o firmă. Cel mai mare procent al celor care au recunoscut că lucrează într-un mediu tensionat, unde se ţipă şi se insultă, sunt cei din zona Bucureşti – Ilfov.
Studiul a mai surprins şi alte aspecte legate de nivelul de stres la locul de muncă. Astfel, jumătate dintre intervievaţi sunt stresaţi la job, o treime din ei lucrează peste program, iar o cincime sunt copleşiţi de volumul de muncă.
Mobbingul înseamnă o presiune psihologică exercitată de şefi sau chiar de colegi pentru a-l determina pe un salariat să părăsească singur o firmă sau o instituţie. Cristina Tomescu atrage atenţia că nu este vorba neapărat de oameni ineficienţi: „Sunt salariaţi care deranjează, într-un fel sau altul. O persoană poate deranja pentru că este prea bună profesional şi şeful poate reacţiona astfel pentru că se simte ameninţat”.
Ca să se încadreze în mobbing, această terorizare psihologică trebuie să se desfăşoare pe o perioadă de mai multe luni. Hărţuirea se concretizează prin mai multe comportamente, explică Tomescu: şeful ţipă la victimă, o jigneşte şi o critică de faţă cu ceilalţi colegi. De asemenea, îi poate da sarcini de serviciu greu de îndeplinit şi îi pune piedici pentru a nu-şi îndeplini misiunea.
Şefii, primii factori de stres
Potrivit Monicăi Manu, psiholog specializat pe psihologia muncii şi organizaţională, şefii se înscriu pe primele poziţii într-un top al factorilor de stres la locul de muncă. „Mulţi ridică tonul, cer prea multe şi nu ştiu să explice, nu au atitudini potrivite”, spune Manu.
Specialiştii vorbesc de „mobbingul strategic”, cel care apare într-o firmă unde chiar managementul pune la cale acţiuni de persecuţie psihologică pentru a-i determina pe oameni să plece de bună voie. Se întâmplă când firmele fac restructurări, când fuzionează, când vine o conducere nouă. Această politică a managementului apare şi în vremuri de criză, când patronii nu doresc să plătească salarii compensatorii.
Criza stimulează hărţuirea
Chiar şi fără aceste situaţii premeditate, criza stimulează hărţuirea, întrucât toţi, de la şefi până la angajaţii din josul ierarhiei, se simt nesiguri pe locul lor de muncă. Psihologul Monica Manu spune că totul apare pe fondul unui stres accentuat şi în condiţiile reducerii de personal… citeste tot aici