Deşi “Vrăjitorul din Oz” este perceput a fi un basm inocent pentru copii, totuşi personajelor şi simbolurilor din această povestire li se poate oferi o a doua interpretare, care variază foarte mult în funcţie de percepţia cititorului.
FOTO: Ron Schuler’s Parlour Tricks
Multe analize care au apărut de-a lungul anilor descriu această povestire ca un “manifest ateist”, în timp ce altele o văd ca fiind o promovare a populismului. Pentru a înţelege adevărul, trebuie să vedem mai întâi care erau crezurile autorului acestui basm.
Teozofia, la baza acestui basm
Frank Baum, autorul “Vrăjitorului din Oz”, era membru al Societăţii Teozofice, o organizaţie bazată pe cercetarea ocultă şi pe studiul comparativ al religiilor. Baum avea o înţelegere profundă a teozofiei, şi, conştient sau nu, a creat în “Vrăjitorul din Oz” o alegorie care se baza pe învăţăturile teozofice.
Societatea Teozofică este o organizaţie ocultă, care se bazează în cea mai mare parte pe învăţăturile lui Helena P. Blavatsky, ce căuta o rădăcină comună a tuturor religiilor, cu scopul de a forma o doctrină universală.
Astfel, ea declara la lansarea cărţii “Doctrina secretă”: “Învăţăturile conţinute în această carte, chiar dacă sunt fragmentare şi incomplete, nu aparţin nici hinduismului, nici zoroastrismului, nici religiei egiptene, nici budismului, islamismului, iudaismului sau creştinismului. Doctrina secretă este esenţa tuturor acestor religii”.
Cele trei obiective declarate ale teozofiei sunt:
1) să formeze nucleul unei frăţii universale a umanităţii, fără deosebire de rasă, naţiune, sex, castă sau culoarea pielii.
2) să încurajeze studiul comparativ al religiei, filozofiei şi ştiinţei.
3) să investigheze legile neexplicate ale naturii şi puterile latente din interiorul oamenilor… citeste tot aici