Premierul Boc menţine starea de confuzie, afirma Evenimentul Zilei, explicand ca, „după anunţul preşedintelui Traian Băsescu, Executivul amână să explice care vor fi categoriile de populaţie afectate”. Chiar, cand faci chirurgie pe cordul deschis al populatiei, nu trebuie ca imediat dupa anestezist sa vina chirurgul si sa extirpe organul bolnav?
Cat mai stam asa, ca cresterea actiunilor Basescu pe pietele internationale, despre care scriam ieri, va duce la cresterea temporara a actiunilor Romaniei, apoi, daca Romania continua sa dea din colt in colt si nu actioneaza, pa-la-re-ve-de-re, iar ne scade cota internationala, iar avem probleme.
Imaginea, domnule Boc, imaginea conteaza si ea.
Treziti-va, domnule Boc!
Cine şi cum va strânge cureaua? – este intrebarea pe care si-o pune Adevarul, dand in foto o batrana saraca rugandu-se. Sapou: „Guvernanţii au început să lucreze la căile prin care vor fi reduse salariile şi pensiile. Restricţiile drastice anunţate de Preşedinţia României vor fi făcute cel mai probabil pe picior, prin ordonanţe de urgenţă”.
Daca e asa, e nasol. Vom vedea, dar cum vom trai?
Va retrăi România colapsul din ’90? – ora intrebarilor fara raspuns exact in presa romana. Acesta este din Romania libera. Eu zic ca in 1990 am avut numai o criza locala, de sistem, care nu se compara cu presiunile externe extraordinare care exista acum. Situatia este cu mult mai grava.
Bogdan Hossu, citat de Gandul: „[…]dacă nu obţinem ce vrem în urma protestelor, va fi Revoluţie!”. Ar fi primul pas spre haosul de tipul celui din Atena ori Salonic.
Si, in sfarsit, Ziarul Financiar: „Vladescu: Si lui Basescu ii scade salariul! Nu e drept ca cei din privat sa plateasca huzurul de la stat”. Am impresia ca deja in acest moment in mediul politic au inceput sa apara niste forte de torsiune extraordinare, care incep sa produca fisuri la toate nivelurile.
Ce se vor vedea mai clar in saptamanile care urmeaza. Putini au fost, si mai putini vor ramane. Pe metereze, la aceasta ma refeream, desigur.