Secretarul general NATO Jens Stoltenberg afirmă că interceptoarele scutului antibalistic din Europa sunt defensive şi nu pot intercepta rachete ruseşti.
Jocul lui Vova Putin este tipic ursului rusesc din toate timpurile. EL are rachete cu rază medie de acţiune instalate în poziţii strategice, cu care ameninţă statele NATO foste în Tratatul de la Varşovia, şi nu numai.
Ştim în acest moment că în enclava rusească Kaliningrad nu ar fi rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, dar nimeni şi nimic nu garantează acest lucru. La fel, nu ştim ce se întâmplă în Transnistrie, dar mai ales în Peninsula Crimeea.
În acelaşi timp, Putin ameninţă că, reacţionând la activarea Scutului antirahetă al NATO, va instala rachete nucleare Iskander în Kaliningrad. Enclava este situată pe malul Mării Baltice, între Ţările Baltice şi Polonia şi este un punct de control putinist în plină Europă.
Ei bine, Putin ameninţă Europa făţiş de aici, dar şi din Crimeea, unde nu ştim ce capabilităţi militare a instalat între timp, dar el are tupeul ca,a tunci când statele ameninţate îşi fac un scut defensiv antirachetă, să strige tot el că este agresat!
Pe de altă parte, NATO, afirmă Stoltenberg, intenţionează să declare operaţională prima fază a sistemului antibalistic din Europa, care are elemente în România, cu ocazia summitului de la Varşovia. Oficialul NATO susţine că proiectul antirachetă nu poate intercepta rachete ruse.
Obiectivul nostru este să putem institui capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă cu ocazia summitului NATO.
, a declarat Jens Stoltenberg la Bruxelles, conform presei internaţionale.
Sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează contracararea ameninţărilor din afara zonei euroatlantice.
, a insistat Stoltenberg, citat de agenţia italiană Nova, reiterând că proiectul antirachetă are „caracter strict defensiv„.
Stoltenberg susţine că „este vorba despre interceptoare care nu sunt ofensive, nu vor fi dotate cu focoase; nu vor putea intercepta rachete intercontinentale ruse„.
Secretarul general NATO a admis că deocamdată nu există unanimitate la nivelul celor 28 de state NATO pentru declararea sistemului antirachetă operaţional cu ocazia summitului de la Varşovia, de vinerea şi sâmbăta aceasta.
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. În mai, ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, afirma că instalaţiile antibalistice NATO din România sunt capabile deja să intercepteze rachete strategice ruse, iar situaţia se va înrăutăţi în anul 2018, când va deveni funcţional sistemul similar din Polonia.