Ucraina este o Srebrenica 2 mult mai mare. Human Rights Watch adună probe privind crimele de război comise în Ucraina, de Rusia lui Putin.
Human Rights Watch a documentat mai multe cazuri, în care forțele militare ruse au comis încălcări ale legilor războiului, împotriva civililor, în zonele ocupate din regiunile ucrainene Cernihiv, Harkov și Kiev.
Acestea includ un caz de viol repetat; două cazuri de execuție sumară și alte cazuri de violență ilegală și amenințări împotriva civililor, între 27 februarie și 14 martie 2022.
Soldațîi au fost de asemenea implicați în jefuirea bunurilor civile, inclusiv a alimentelor, hainelor și lemnelor de foc. Cei care au comis aceste abuzuri sunt responsabili de crime de război.
„Cazurile pe care le-am documentat reprezintă acte de cruzime și violență incalificabilă și deliberată, împotriva civililor ucraineni”, a declarat duminică Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală al Human Rights Watch.
„Violul, crima și alte acte de violență împotriva persoanelor aflate în custodia forțelor rusești ar trebui să fie investigate ca fiind crime de război”, a menționat acesta.
Human Rights Watch a intervievat 10 persoane, inclusiv martori, victime și locuitori locali, din teritoriile ocupate de Rusia, în persoană sau prin telefon. Unele persoane au cerut să fie identificate doar cu prenumele sau cu pseudonime pentru protecția lor.
La 4 martie, forțele rusești din Bucha, la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de Kiev, au arestat cinci bărbați și l-au executat sumar pe unul dintre ei. Un martor a declarat pentru Human Rights Watch că soldațîi i-au forțat pe cei cinci bărbați să îngenuncheze pe marginea drumului, le-au tras tricourile pe cap și l-au împușcat pe unul dintre ei, în ceafă. „A căzut [pe jos]”, a spus martorul, „iar femeile [prezente la fața locului] au țipat”.
Forțele rusești din satul Staryi Bykiv, în regiunea Cernihiv, au arestat cel puțîn șase bărbați, la 27 februarie, iar ulterior i-au executat, potrivit mamei unuia dintre ei, care se afla în apropiere, când fiul ei și un alt bărbat au fost reținuți și care a văzut cadavrele celor șase.
Un bărbat în vârstă de 60 de ani a declarat pentru Human Rights Watch că la 4 martie, un soldat rus a amenințat că îi va executa sumar pe el și pe fiul său, în Zabuchchya, un sat la nord-vest de Kiev, după ce le-a percheziționat casa și a găsit o pușcă de vânătoare și benzină, în curtea din spate.
Un alt soldat a intervenit, pentru a-l împiedica pe celălalt soldat să îi ucidă, a declarat bărbatul. Fiica sa a confirmat relatarea sa într-un interviu separat.
Pe 6 martie, soldațîi ruși din satul Vorzel, la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Kiev, au aruncat o grenadă fumigenă într-un subsol, apoi au împușcat o femeie și un copil de 14 ani, în timp ce ieșeau din subsol, unde se adapostiseră.
Un bărbat care se afla cu femeia în același subsol, când aceasta a murit din cauza rănilor, două zile mai târziu, și care a auzit relatări ale incidentului de la alte persoane, a furnizat informația către Human Rights Watch. Copilul a murit imediat, a spus acesta.
O femeie a declarat pentru Human Rights Watch că un soldat rus a violat-o în mod repetat, într-o școală din Regiunea Harkov, unde ea și familia ei se adăpostiseră la 13 martie.
Ea a spus că acesta a bătut-o și i-a tăiat fața, gâtul și părul, cu un cuțit. A doua zi, femeia a fugit la Harkov, unde a reușit să primească tratament medical și alte servicii. Human Rights Watch a analizat două fotografii, pe care femeia le-a arătat Human Rights Watch, care arată rănile sale faciale.
Mulți dintre civilii ucraineni intervievați au descris forțele rusești luând alimente, lemne de foc, îmbrăcăminte și alte obiecte, cum ar fi drujbe, topoare și benzină.
La 13 martie, un soldat rus a bătut-o și a violat-o în mod repetat pe Olha [nume fictiv], o femeie în vârstă de 31 de ani, din Malaya Rohan, un sat din regiunea Harkov, controlat de forțele rusești în acel moment.
Soldațîi ruși au intrat în sat la 25 februarie, a declarat Olha. În acea zi, aproximativ 40 de săteni, majoritatea femei și fete, se adăposteau în subsolul unei școli locale. Ea se afla acolo, împreună cu fiica ei de 5 ani, mama ei, sora ei de 13 ani și fratele ei de 24 de ani.
În jurul miezului nopțîi de 13 martie, un soldat rus a intrat cu forța în școală, a spus Olha: „A spart geamurile de la intrarea în școală și a bătut în ușă”. Un paznic a deschis ușa.
Soldatul, care purta o pușcă de asalt și un pistol, a intrat în subsol și le-a ordonat tuturor celor de acolo să se alinieze. Femeia a stat în rând, țînându-și fiica, care dormea. El i-a spus să îi dea fata, dar ea a refuzat. I-a spus fratelui ei să vină în față și a ordonat restului grupului să îngenuncheze, altfel, a spus el, îi va împușca pe toți cei din subsol.
Soldatul i-a ordonat fratelui ei să îl urmeze, pentru a-l ajuta să găsească mâncare. Au plecat și s-au întors o oră sau două mai târziu. Soldatul s-a așezat pe podea.
„Oamenii au început să întrebe dacă pot merge la baie și el i-a lăsat, în grupuri de doi și trei”, a spus Olha. După aceea, oamenii au început să se instaleze pentru noapte. Soldatul s-a apropiat de familia ei și i-a spus să îl urmeze.
Soldatul a dus-o într-o sală de clasa de la etajul al doilea, unde a îndreptat un pistol spre ea și i-a spus să se dezbrace. Ea a spus: „Mi-a spus să îi fac [sex oral]. Tot timpul a ținut arma lângă tâmplă mea sau mi-a pus-o în față. De două ori a tras în tavan și a spus că a făcut-o pentru a-mi da mai multă ‘motivație’.” A violat-o, apoi i-a spus să se așeze pe un scaun.
Ea a spus că îi era foarte frig în școala neîncălzită și a întrebat dacă se poate îmbrăca, dar soldatul i-a spus că ar trebui să își pună doar bluza, nu și pantalonii sau lenjeria intimă. „În timp ce mă îmbrăcam, soldatul mi-a spus că este rus, că se numește [nume ascuns] și că are 20 de ani. A spus că îi aminteam de o fată cu care a fost la școală”.
Soldatul i-a spus să se ducă la subsol și să-și ia lucrurile, pentru a putea rămâne în clasă cu el. Ea a refuzat. „Știam că fiica mea ar fi plâns dacă m-ar fi văzut”, a spus ea. Soldatul a luat un cuțit și i-a spus să facă așa cum a spus el, dacă vrea să își mai vadă copilul. Soldatul a violat-o din nou, i-a pus un cuțit la gât și i-a tăiat pielea de pe gât. De asemenea, i-a tăiat obrazul cu cuțitul și i-a tăiat o parte din păr. A lovit-o pe față cu o carte și a pălmuit-o în mod repetat. Fotografiile pe care ea le-a arătat Human Rights Watch, datate 19 și 20 martie, arată urme de tăieturi și vânătăi pe gâtul și fața ei.
Pe 14 martie, în jurul orei 7 dimineață, soldatul i-a spus să îi găsească un pachet de țigări. Au coborât împreună la parter. Ea l-a rugat pe gardian să-i dea soldatului câteva țigări. După ce soldatul a primit țigările, a plecat.
În acea zi, ea și familia ei au mers pe jos până la Harkov, unde voluntarii i-au acordat asistența medicală de bază. S-au mutat într-un adăpost antiatomic.
„Sunt norocoasă că sunt în viață”, a spus ea. Ea a spus că autoritățile consiliului Malaya Rohan au luat legătura cu ea și cu mama ei și că autoritățile pregătesc o plângere penală, pe care intenționează să o depună la procuratura din Ucraina.
Human Rights Watch a primit alte trei acuzațîi de violență sexuală, din partea soldaților ruși, în alte sate din regiunea Cernihiv și în Mariupol, în sud, dar nu a putut să le verifice în mod independent.
Toate părțile implicate în conflictul armat din Ucraina sunt obligate să respecte dreptul umanitar internațional sau legile războiului, inclusiv Convențiile de la Geneva din 1949, Primul Protocol adițional la Convențiile de la Geneva și dreptul internațional cutumiar.
Forțele armate beligerante care dețin controlul efectiv al unei zone fac obiectul dreptului internațional de ocupație. Se aplică de asemenea dreptul internațional al drepturilor omului, care este valabil în orice moment.
Legile războiului interzic uciderea intenționată, violul și alte violente sexuale, tortura și tratamentul inuman al combatanților capturați și al civililor aflați în custodie. De asemenea, sunt interzise jaful și jefuirea.
Oricine ordonă sau comite în mod deliberat astfel de acte sau le ajută și le instigă este responsabil pentru crime de război.
Comandanțîi forțelor care au știut sau au avut motive să știe despre astfel de crime, dar nu au încercat să le oprească sau să îi pedepsească pe cei responsabili, sunt răspunzători penal pentru crime de război, ca o chestiune de responsabilitate a comandamentului.
„Rusia are obligația legală internațională de a investiga în mod imparțial presupusele crime de război comise de soldațîi săi”, a declarat Williamson.
„Comandanțîi ar trebui să recunoască faptul că eșecul de a lua măsuri împotriva crimelor și a violurilor îi poate face responsabili personal pentru crime de război, ca o chestiune de responsabilitate de comandă”.