Tehnic, cel puţin din punctul de vedere al BNP Paribas, Rusia este în incapacitate de plîţi de vreo dou luni şi mai bine.
Dar nu este prima dată când Rusia nu își poate plăti datoriile, însă chiar și bolșevicii și-au avertizat creditorii în 1918 că nu vor plăti. Nu este cazul acum.
Pe fondul războiului dezlănțuit în Ucraina, Kremlinul neagă că ar intra incapacitate de plată. Care au fost cele mai grave momente econimice ale Rusiei în ultimii 100 de ani, ne reamintește Reuters, via Ziare.com.
1918. Refuzul bolșevicilor
Cu puțin timp înainte de revoluția din 1917, Rusia era cel mai mare debitor internațional, luând împrumuturi mari, pentru a finanța industrializarea și construcția căilor ferate.
Dar bolșevicii au refuzat plata tuturor datoriilor externe. Chiar dacă revoluționarul sovietic Leon Troțki i-a avertizat pe creditorii occidentali, cu privire la această decizie, neîndeplinirea obligației Rusiei a șocat lumea.
Franța a fost deosebit de grav afectată, băncile și cetățenii suferind pierderi uriașe. Investitorii nu au luat în serios avertismentul, deoarece nu le venea să creadă că un stat este capabil să facă aceasta cu datoriile sale.
Cu toate acestea, URSS pur și simplu nu a recunoscut această datorie. Parțial, sovieticii și-au recunoscut obligațiile abia la mijlocul anilor 1980.
1991. Prăbușirea URSS
După prăbușirea URSS în 1991, Rusia a încetat să mai achite o parte din datoria externă, pe care o moștenea de la republicile sovietice.
După cum a declarat ministrul adjunct al finanțelor din Federația Rusă (1994-1997), Andrey Vavilov, la sfârșitul anului 1992, Federația Rusă avea aproximativ 105 miliarde de dolari datorii, din epoca sovietică, iar datoria proprie era de 2,8 miliarde de dolari.
La începutul şi în cursul anilor 90, criza era atât de puternică, încât entităţile economice făceau între ele troc, din lipsă de ruble, inclusiv Gazprom, scriu jurnalişti Valery Paniuşkin şi Mihail Zîgar, în cartea „Gazprom, noua armă secretă a Rusiei”.
În 1996, Rusia a negociat o restructurare a datoriilor de 28 de miliarde de dolari cu un grup de țări, așa că i s-a permis să reporteze plăți majore pentru datoria din epoca sovietică pentru următorul deceniu.
Drept urmare, Federația Rusă a plătit datoriile epocii comuniste până în 2017și a reușit să evite o situație de neîndeplinire a obligațiilor externe.
1998. Devalorizarea rublei
Până în 1997, scăderea prețului petrolului a redus veniturile din export ale Rusiei. Potrivit lui Vavilov, datoria externă, care se ridica la aproximativ 50% din PIB în 1995, a crescut la 77% până în 1998.
Pe atunci, Rusia a primit foarte puține venituri din impozite și se baza pe bonuri de trezorerie pe termen scurt, pentru a acoperi cheltuielile. Tot mai multe fonduri au început să meargă pentru a sprijini rubla.
„Cu cât guvernul a insistat că va sprijini moneda și își va plăti datoriile, cu atât mai mulți investitori au ajuns la concluzia că este timpul să vândă”, a scris Chris Miller, în cartea sa ”Putinomics: Power and Money in a Resurgent Russia”.
Pe 17 august 1998, Rusia a devalorizat rubla. Țara însăși a anunțat că nu își mai poate plăti datoria în ruble și a impus un moratoriu de trei luni la plata anumitor datorii externe.
Băncile rusești, care investiseră masiv în bonuri de trezorerie și prezentau riscuri valutare semnificative, au intrat în scurt timp în faliment.
2022. Amenințare de default extern
Chiar și într-o situație financiară dificilă în 1998, Moscova a continuat să plătească euroobligațiuni. Acum situația este radical diferită: deși Kremlinul are banii, din cauza sancțiunilor nu poate plăti datoria externă.
După ce Statele Unite au privat Federația Rusă de posibilitatea de a plăti datorii externe în valută, Moscova este nevoită să facă transferuri în ruble.
Ele nu sunt acceptate de creditori. Dacă în 30 de zile Kremlinul nu găsește o modalitate de a plăti în dolari, Rusia va fi in incapacitate de plată.