Rusia a profitat de capitularea în masă a trupelor ucrainene de la Mariupol, din Combinatul Azovstal, ca de un cadou de propagandă.
Moscova a început să-i eticheteze în mod fals pe ucraineni drept teroriști și să creeze o narațiune paralelă, cu portretizarea soldaților ruși, de către Ucraina, ca criminali de război odioși.
Predarea în masă, care a pus capăt celei mai lungi bătălii a războiului de trei luni, a fost descrisă de ruși ca un punct de cotitură glorios, într-un conflict pe care analiștii militari occidentali și grupurile de drepturi ale omului l-au descris ca fiind dezastruos pentru Kremlin și forțele sale, care au bombardat Ucraina fără discernământ și au fost acuzați de alte atrocități.
Imaginile ucrainenilor care se predau au fost făcute publice de ruși, în momentul în care un soldat rus a pledat vinovat, într-o sală de judecată ucraineană, pentru că a împușcat mortal un civil neînarmat, într-un caz urmărit pe scară largă.
Ucraina a descris inițial predarea în masă a soldaților de la Combinatul Azovstal, din Mariupol, pe care armata sa a ordonat-o luni seară, ca singura alternativă la moartea lor aproape sigură, ca un preludiu al unui schimb de prizonieri.
Dar, de la Moscova nu s-a vorbit despre schimbarea captivilor, iar miercuri era clar că Kremlinul intenționa să-i folosească pe prizonieri în alte scopuri.
Comentatorii ruși au sărbătorit căderea combinatului și, în special, capturarea membrilor Batalionului Azov, un regiment ucrainean cu rădăcini ca grup de extremă dreapta, pe care domnul Putin l-a exploatat, pentru a portretiza fictiv invazia ca pe o bătălie către ar scăpa Ucraina de naziști.
Curtea Supremă a Rusiei a declarat că va organiza o audiere săptămâna viitoare, pentru a stabili dacă Gruparea Azov este organizație teroristă, ceea ce ar putea oferi Moscovei acoperire pentru a priva prizonierii de drepturi.
Rusia a spus că 959 de soldați din uzină s-au predat, aproximativ 800 dintre ei fiind din Batalionul Azov. Se crede că încă 1.000 de soldați rămân în interiorul fabricii.
Maria V. Zaharova, purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a declarat că soldații Azov au comis crime de război, folosind grădinițe și centre medicale pentru a depozita muniție și folosind civili ca scuturi umane, acuzații care au făcut ecou cu cele ridicate împotriva trupelor ruse de către Occident.
Unii dintre prizonieri au fost transferați în arest preventiv, în orașul Yelenovka, în Regiunea Donețk, controlată de Rusia, din estul Ucrainei, a spus doamna Zaharova. Ea a acuzat forțele ucrainene că au tras cu rachete în instalații.
Doamna Zaharova a spus că nu are informații despre un schimb de prizonieri cu Ucraina și că cei care au nevoie de îngrijiri medicale le primesc. Rusia a lansat un videoclip cu soldați prizonieri internați într-un oraș controlat de separatiști, la est de Mariupol.
Amnesty International a cerut Rusiei să respecte drepturile captivilor, spunând că aceștia au fost „dezumanizați de mass-media rusă” și prezentați de propagandiștii lui Putin, drept neonazişti, ceea ce „creşte serioase îngrijorări, cu privire la soarta lor de prizonieri de război”.
Doamna Zaharova a spus că Rusia a încurajat soldații să părăsească uzina de zile întregi și a acuzat Ucraina, pentru că a așteptat atât de mult, pentru a le ordona să se predea.
„În acest moment, cel mai important lucru este ca toată lumea să iasă”, a spus ea, scrie The New York Times.
Îngreunând eforturile Ucrainei de a negocia un schimb de prizonieri, președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin, a spus că parlamentarii vor lua în considerare interzicerea „schimburilor de criminali naziști”.
Mișcarea Rusiei, de a-i trata pe captivi ca pe niște criminali de război, a venit în momentul în care un soldat rus a pledat vinovat, într-un tribunal de la Kiev, pentru că a împușcat mortal un bărbat de 62 de ani, pe o bicicletă – ceea ce ar putea fi considerat o crimă de război.
Întrebat de judecător dacă și-a acceptat vinovăția, soldatul, sgt. Vadim Shyshimarin, de 21 de ani, a spus: „Da”. „În totalitate?” a întrebat judecătorul. „Da”, a răspuns sergentul.
Sergentul a recunoscut în faţa anchetatorilor ucraineni că a tras cu pușca lui Kalașnikov, care l-a ucis pe bărbat, Oleksandar Shelipov, au declarat procurorii.
El le-a spus anchetatorilor, într-o declarație înregistrată video, că el și alți patru militari au furat o mașină, sub amenințarea armei, și că fugeau de forțele ucrainene, când l-au văzut pe Shelipov pe o bicicletă, vorbind la telefon.
Sergentul Shyshimarin a spus că i s-a ordonat să-l omoare pe bărbat, ca să nu se mai întoarcă acasă.