În martie 2020, 13 cvadrireactoare au decolat de la Moscova, pentru a aduce asistență medicală în Italia. Lista celor 104 membri ai delegației includea doar 28 de medici și 4 asistente.
Ceilalți erau militari. Care a fost rolul lor? Și ce înțelegeri s-au făcut în cele două luni de ședere în Italia?
În seara zilei de 22 martie 2020, duminică, treisprezece avioane Ilyushin au decolat de la Moscova, pe Aeroportul Militar „Pratica di Mare”, chiar lângă Roma. Îi aștepta ministrul de externe Luigi Di Maio.
Acordul pentru misiune s-a încheiat cu o zi înainte, cu un apel telefonic între premierul de atunci, Giuseppe Conte, și președintele rus Vladimir Putin. Nivelul relațiilor dintre Italia și Rusia la acea vreme era la apogeu.
În iulie 2019, Putin a fost primit cu toate onorurile la Vila Madama, pentru o cină care a reunit antreprenori și politicieni, cu Mişcarea 5 Stele și Lega Nord la guvernare.
Când a început misiunea „Din Rusia cu dragoste”, în martie 2020, Italia avea 80.539 de infectaţi cu coronavirus și 8.165 de decese. Cea mai proastă zonă geografică pandemică era cea din Bergamo, cu 7.458 de infectați, aminteşte Corriere della Sera.
Ventilatoare şi măşti pentru un viitor şantaj
Principala preocupare era lipsa ventilatoarelor și măștilor. Milioane dintre ele erau necesare zilnic, dar Italia nu le producea și, prin urmare, căutările în străinătate erau disperate. Acesta era motivul pentru care misiunea rusă a fost primită inițial pozitiv.
Acum, că Alexei Vladimirovic Paramonov, în vârstă de 60 de ani, fost consul al Rusiei la Milano, director al Departamentului European al Ministerului de Externe, a amenințat Italia cu „consecințe ireversibile”, dacă se alătură noului plan de sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat ministrul Apărării, Lorenzo Guerini.
El a acuzat Italia că „a uitat ajutorul primit de Kremlin, în timpul pandemiei”. Există astfel confirmarea că în spatele acelei misiuni de acum doi ani se afla mult mai mult.
Diplomația și serviciile de informații italiene, în aceste ore, asigură că avertismentul „face parte din propaganda Moscovei și pentru că este încredințată unei persoane de rang inferior”.
Totuși, fără a exclude că răzbunarea ar putea fi dezvăluirea tuturor acordurilor încheiate în acele două luni de ședere a armatei ruse în Italia, acesta ar putea să fie un adevărat șantaj, care i-ar putea pune în dificultate pe cei care, pe atunci, împărtășiseră informații cu rușii și semnaseră acorduri economice și comerciale.
Şeful Departamentului de Apărare Chimică din armata rusă vizita Italia în martie 2020
Adevărata amenințare a Moscovei pentru Italia ar putea fi tocmai asta. De aceea, este util să ne întoarcem la acel 22 martie 2020 și să reconstituim ceea ce s-a întâmplat.
În acea seară de martie 2020, cei de serviciu în Aeroportul Militar „Pratica di Mare” trebuiau doar să parcurgă lista componentelor misiunii, pentru a înțelege că ceva nu este în regulă.
Oficial era asistență medicală, dar în lista de 104 nume erau, depetăm, doar 28 de medici și patru asistente. Ceilalți erau militari.
Conducătorul expediției era generalul Serghei Kikot, comandant adjunct al Departamentului de Apărare Chimică, Radiologică și Biologică al armatei ruse.
În curriculum-ul său există o colaborare cu companii care produc și repară arme pentru protecție chimică, radioactivă și biologică. Alături de el, era Natalia Y. Pshenichnaya, director adjunct al Institutului Central de Cercetări Epidemiologice, și Aleksandr V. Semenov, de la Institutul Pasteur, din Sankt Petersburg.
Ambii lucrau la Rospotrebnadzor, unitatea de sănătate civilă căreia Putin i-a încredințat pe 27 ianuarie 2020 supravegherea luptei împotriva epidemiei.
Care era rolul real al acestor oameni de știință în Italia? Și care erau sarcinile încredințate militarilor? Dar, mai presus de toate, câți bărbați erau din GRU, serviciul de informare al forțelor armate ruse?
Pe 5 martie, la două săptămâni după atacul Rusiei asupra Ucrainei, primarul oraşului Bergamo, Giorgio Gori, a scris pe Twitter:
„În retrospectivă, este inevitabil să ne întoarcem la misiunea rusă în Italia, în primăvara acestui an. Sunt martor la ajutorul dat oraşului Bergamo, de către medici contingenți, dar trebuie amintit că la Auroportul Militar «Pratica di Mare» au ajuns mai mulți generali, decât medici. A fost ajutor, propagandă sau informații?”
Din Rusia, la Wuhan, interzis
Există unele elemente care nu pot fi ignorate. În februarie 2020, când lumea se confrunta cu urgența Coronavirus, rușii au cerut autorităților chineze să li se permită să meargă la Wuhan, unde a început totul, dar nu au obținut permisiunea. Oficial, au fost contacte și întâlniri doar prin videoconferință.
Italia a oferit în schimb acces gratuit la departamentele sale spitalicești, la laboratoare, fără restricții. Atât de mult, încât câteva luni mai târziu New York-ul a dezvăluit că „ADN-ul unui cetățean rus care s-a îmbolnăvit în Italia, pe 15 martie, a fost folosit pentru a dezvolta vaccinul Sputnik”.
Printre materialele descărcate din avionul Rusiei, se numărau și 150 de ventilatoare, care urmau să fie folosite în situații de urgență. Dar numeroși lucrători sanitari au raportat dificultățile de utilizare a acestora și câteva luni mai târziu s-a descoperit că aceleași instrumente de la Moscova au luat foc, ucigând cel puțin cinci pacienți.
Vaccinul Sputnik V, un an mai târziu, a fost în centrul unui acord anunțat de consilierul de sănătate din Lazio, Alessio D’Amato, „pentru colaborarea științifică dintre Institutul Spallanzani, din Roma, și Institutul Gamaleya, din Moscova, pentru a evalua acoperirea variantelor de Sars-CoV-2, tot din vaccinul Sputnik V”.
Sputnik V, vaccinul niciodată autorizat în UE
Problema este că EMA nu a autorizat niciodată Sputnik V, dar, în ciuda acestui fapt, în ultimul an au avut loc numeroase schimburi de date, între cele două unități sanitare. O colaborare pe care Spallanzani însuși a decis în cele din urmă să o oprească, în urmă cu câteva zile, la aproape trei săptămâni de la începutul invaziei din Ucraina.
Suspiciunea că sunt multe de ascuns la acea misiune este alimentată și de scrisoarea trimisă ziarului „La Stampa”, în urmă cu doi ani, după articolele lui Iacopo Iacoboni, care a dezvăluit pentru prima oară misiunea rusă în Italia, semnată de Igor Konașenkov, șeful oficialității de comunicare de la Moscova.
Acea scrisoare se termina cu aceste cuvinte: „Cine sapă groapa ajunge în ea”.